Încetarea restricțiilor de liberă circulație a lucrătorilor bulgari și români a dus la un ”mic miracol” pe piața muncii din Germania, potrivit unui cercetător.
Profesorul Herbert Brücker a citat datele Institutului de Cercetare privind Ocuparea Forței de Muncă din Nurnberg, care a pregătit recent un studiu referitor la impactul liberei circulații a bulgarilor și românilor în UE asupra Germaniei.
La 1 ianuarie 2014 restricțiile au fost ridicate pentru cetățenii ambelor țări potrivit acordului care le-a introdus pentru o perioadă de șapte ani după aderarea celor două state la UE.
Evenimentul a declanșat o reacție populistă violentă în Germania și în alte țări, partidele populiste din nordul Europei susținând că un val de bulgari și români vor sosi pentru a profita de sistemele de protecție socială a țărilor de destinație, în același timp aplificând șomajul în rândul localnicilor.
Cu toate acestea, nu există niciun ”abuz” privind beneficiile sociale în rândul imigranților din aceste țări, a spus prof. Brücker.
Rezultatele arată că libera circulație a determinat o creștere de 14% a angajărilor în rândul bulgarilor și românilor, o cifră care sugerează că numărul persoanelor care și-au găsit de lucru este mai mare decât cel al nou-veniților. Acest lucru este ”un fel de precedent in economia Germaniei”, a spus prof. Brücker într-un interviu la DW.
”În acest sens, libera circulație a bulgarilor și românilor este un mare succes, atât pentru piața muncii cât și pentru sistemul de protecție socială din Germania – fiindcă cei care lucrează plătesc și taxe”.
Procentul mediu al celor care primesc indemnizații de șomaj sau alte ajutoare de la sistemul de protecție socială a rămas relativ scăzut în cadrul celor două grupuri de imigranți pe fondul unei creșteri totale (14%, de la 10%) pentru Germania în 2014. Însă Brücker a subliniat, de asemenea, că în timp ce românii sunt printre grupurile de imigranți cu ”integrarea” cea mai de succes în societatea germană (și sunt puși la egalitate cu expații francezi, britanici și nord-americani), șomajul în rândul bulgarilor este de două ori mai mare comparativ cu cel al cetățenilor din țara vecină.
Circa 7,1% dintre românii din Germania sunt șomeri, cu puțin sub rata totală medie, în timp ce procentul de bulgari neinserați pe piața muncii este de 15,5%. Cu toate acestea, datele din noiembrie anul trecut sugerează că imigranții bulgari din Germania se situează pe pozițiile medii în termeni de șomaj, iar libera circulație nu a împins numărul șomerilor la extremă, contrar avertizărilor unor partide germane.
De asemenea, numărul bulgarilor care primesc ajutoare sociale este de trei ori mai mare decât cel al românilor.
”În opinia noastră, explicația este că grupurile sociale care vin din Bulgaria și România sunt diferite”, crede prof. Brücker.
Totodată a respins ideea că ”turismul pentru beneficii” ar fi foarte răspândit în rândul imigranților din cele două țări, adăugând că un total de 195 de cazuri ”suspicioase” au fost înregistrate în rândul celor două grupuri, cu mult mai puține comparativ cu datele privind germanii.
Potrivit studiului, un număr mare dintre bulgarii și românii care s-au mutat în Germania de la începutul lui 2014 au o educație bună și au fost în măsură să-și găsească locuri bune de muncă.
În noiembrie 2014, ponderea celor care aveau un loc de muncă în cadrul celor două grupuri era de 255.000, cu 110.000 în plus față de noiembrie 2013. În cadrul aceleiași perioade, rata medie a șomajului bulgarilor și românilor din Germania a coborât cu 0,4%. Aceasta sugerează că au o rată de participare a forței de muncă de 70-75%, care include atât angajații pe cont propriu cât și lucrătorii sezonieri.
Numărul imigranților din ambele țări a crescut cu 30% (124.000 de persoane) într-un an, comparativ cu o creștere de 90.000 în 2013.