Un scenariu care până acum părea rezervat analizelor militare și jocurilor de război începe să fie tratat cu tot mai multă seriozitate în interiorul NATO. Rusia ar putea încerca o operațiune militară de amploare redusă pe teritoriul Alianței, într-un moment în care statele europene încă își refac capacitățile de apărare. Miza nu ar fi neapărat cucerirea unui teritoriu vast, ci testarea limitei până la care NATO este dispusă să reacționeze. Potrivit unor evaluări citate de presa americană, fereastra pentru un asemenea scenariu ar putea începe chiar din toamna lui 2026 și s-ar întinde până în 2029. Iar unul dintre calculele Kremlinului ar putea fi legat nu doar de capacitatea militară a Rusiei, ci și de poziția Statelor Unite față de Europa.
Rusia ar putea încerca o lovitură de proporții reduse
Potrivit unei relatări publicate de The Wall Street Journal, care citează analize ale serviciilor de informații americane, Moscova ar putea avea capacitatea de a viza teritoriul NATO înainte ca cele 32 de state membre să își fi consolidat suficient forțele armate. Scenariul luat în calcul nu este cel al unei invazii de proporții, ci al unei operațiuni „limitate”, prin care Rusia ar încerca să ocupe o mică porțiune din teritoriul unui stat NATO sau să provoace o breșă prin atacuri hibride și cibernetice. Evaluările citate plasează perioada posibilă pentru asemenea operațiuni între toamna anului 2026 și 2029.
Până acum, Statele Unite au evaluat că Vladimir Putin nu ar risca un atac asupra NATO atât timp cât Rusia este prinsă în războiul din Ucraina, suportă pierderi importante pe front și se confruntă cu presiuni economice. Potrivit unor oficiali americani citați de The Wall Street Journal, această evaluare s-ar fi schimbat în urma succeselor recente ale Ucrainei împotriva unor obiective petroliere și economice rusești. Moscova a negat în repetate rânduri că intenționează să atace teritoriul NATO și a respins asemenea afirmații drept „absurde”.
Un atac de amploare împotriva NATO este considerat în continuare extrem de puțin probabil în scenariul prezentat. Mai degrabă, analiștii se tem de o operațiune de testare, desfășurată împotriva unuia dintre statele baltice sau a Poloniei. Pentru o asemenea incursiune, Rusia nu ar avea nevoie de un număr uriaș de militari. Ar putea fi suficientă o forță relativ mică, capabilă să ocupe o fâșie îngustă de teritoriu, mizând în același timp pe dificultatea NATO de a decide cât de amplu trebuie să răspundă.
Articolul 5, pus în fața unei zone gri
Aici apare una dintre cele mai delicate probleme pentru Alianță. Dacă NATO nu ar reacționa la o asemenea încălcare a teritoriului unui stat membru, credibilitatea întregului sistem de apărare colectivă ar fi grav afectată. Articolul 5 al Tratatului NATO obligă statele membre să vină în apărarea unui aliat atacat. Mult mai complicată este însă întrebarea privind reacția la acțiuni aflate în zona gri: sabotarea infrastructurii critice, atacuri cibernetice sau ocuparea unei mici suprafețe de teritoriu fără declanșarea unei invazii clasice.
În Europa există și temerea că unitatea NATO ar putea fi slăbită de politica administrației președintelui Donald Trump. Potrivit scenariului descris, Putin ar putea ajunge la concluzia că Statele Unite nu ar interveni suficient de rapid pentru apărarea Europei de Est. Washingtonul a criticat dur statele europene și Canada pentru nivelul cheltuielilor militare și pentru dependența de capacitățile americane de apărare, în timp ce relațiile cu Kremlinul au cunoscut o apropiere.
Pentagonul analizează în prezent dimensiunea prezenței militare americane în Europa. În paralel, statele NATO de pe continent încearcă să acopere eventualele goluri care ar apărea în cazul reducerii trupelor americane, chiar dacă multe dintre ele insistă ca Statele Unite să rămână pe deplin implicate în apărarea Europei. „Ne gândim permanent la o multitudine de scenarii și ne pregătim pentru ele”, a declarat colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al NATO.
Țările baltice, în centrul celui mai grav scenariu
Un atac rusesc asupra țărilor baltice este descris drept unul dintre cele mai realiste scenarii de tip „worst case” pentru NATO. Potrivit oficialilor americani citați în material, probabilitatea unui asemenea scenariu ar putea crește în timp. În cazul unei operațiuni împotriva teritoriului NATO, Rusia ar putea concentra trupe în apropierea granițelor Estoniei, Letoniei sau Lituaniei. Unele dintre aceste forțe ar putea avea rolul de a induce în eroare NATO, de a ascunde direcția reală a atacului și de a obliga Alianța să își distribuie forțele pe o zonă cât mai largă.
Dacă militarii ruși ar trece frontiera, scenariul analizat presupune folosirea războiului electronic pentru perturbarea comunicațiilor și navigației NATO, în paralel cu atacuri cibernetice. După ocuparea unei porțiuni de teritoriu, Rusia ar putea instala rapid sisteme de apărare antiaeriană, complicând intervenția aviației NATO. Potrivit materialului, Alianța exersează deja un asemenea scenariu și îl va testa în planificările sale în următorii patru ani.
Rusia își întărește pozițiile din nord
Corpul Aliat de Reacție Rapidă, cunoscut sub acronimul ARRC, a simulat în luna mai o invazie rusă a celor trei state baltice în anul 2030. NATO spune că anul a fost ales deoarece amenințarea reprezentată de Rusia ar urma să fie atunci „cea mai mare”. În același timp, Rusia își consolidează deja infrastructura militară din nord-vestul țării. Potrivit televiziunii finlandeze YLE, Moscova construiește o garnizoană complet nouă în Petrozavodsk, în apropiere de Finlanda, destinată să găzduiască până la 6.000 de militari.
Presa rusă a relatat, de asemenea, că în regiunea Karelia, aflată la granița cu Finlanda, Rusia construiește „mai mult de 50 de obiective de la zero”. Un alt posibil punct de tensiune este zona cunoscută drept breșa Suwałki, potrivit lui Ed Arnold, consilier principal pentru apărare al organizației The D Group. Fâșia îngustă de teritoriu dintre Polonia și Lituania, care leagă Belarusul de exclava rusă Kaliningrad, este de mult timp considerată una dintre zonele vulnerabile ale flancului estic al NATO.
Breșa Suwałki are aproximativ 40 de mile și a fost descrisă în repetate rânduri atât drept o vulnerabilitate a NATO, cât și drept una dintre cele mai puternic fortificate frontiere ale Alianței. Într-un eventual scenariu de conflict, trupele ruse ar putea avansa dinspre Kaliningrad sau Belarus, apoi s-ar putea extinde prin ocuparea unor teritorii poloneze și lituaniene, potrivit lui Arnold. Un asemenea atac nu ar necesita neapărat mobilizarea unor contingente rusești uriașe.
Războiul care poate începe fără să arate ca un război
Pericolul analizat nu se limitează însă la trecerea trupelor peste graniță. Termenul „atacuri hibride” acoperă operațiuni desfășurate sub pragul unui conflict militar deschis: atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, incendieri deliberate sau lovituri asupra infrastructurii vulnerabile, inclusiv cabluri submarine. NATO susține că Rusia desfășoară de ani de zile un asemenea război hibrid împotriva Alianței. „Cerem Rusiei să înceteze aceste activități destabilizatoare”, a transmis NATO luna trecută, după ceea ce Alianța a descris drept „activități cibernetice rău intenționate persistente” provenite din Rusia.
În Marea Baltică, cel puțin 13 cabluri au fost deteriorate între toamna lui 2023 și începutul lui 2025. Cablurile submarine transportă cea mai mare parte a datelor la nivel mondial și reprezintă infrastructura de bază pentru o mare parte a vieții moderne. Deteriorarea lor poate avea consecințe atât militare, cât și civile și poate oferi unui adversar avantaje importante pentru operațiuni ulterioare. În Germania, autoritățile au anunțat miercuri că au descoperit pe aeroportul din Leipzig o dronă care conținea explozibili, într-un important nod militar și centru logistic din estul țării.
Germania, confruntată cu o posibilă amenințare hibridă
Poliția germană a fost trimisă să neutralizeze dispozitivul, despre care autoritățile au spus că fusese găsit în apropierea unor aeronave aparținând companiei ucrainene Antonov Airlines. O parte importantă a ajutorului destinat Ucrainei, precum și numeroase operațiuni NATO, trec prin Leipzig. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că autoritățile tratează incidentul drept o „amenințare hibridă profesională” și investighează dacă în spatele lui s-ar afla o putere străină.
Citiți și: Bombă pe aeroportul din Leipzig, acuzații grave: ”Rusia se află în spatele atacului!”
La sfârșitul lui 2024 au apărut informații potrivit cărora oficiali occidentali din serviciile de informații suspectau Rusia că ar fi încercat să plaseze dispozitive incendiare la bordul unor avioane cargo, inclusiv aeronave cu destinația Statele Unite. În iulie 2024, patru colete au fost trimise din Lituania către Marea Britanie și Polonia. Unul dintre ele a luat foc chiar înainte de a fi încărcat într-un avion la Leipzig, un altul a ars într-un depozit din Marea Britanie, iar un al treilea a fost incendiat într-un camion din Polonia.
NATO vorbește despre o amenințare în creștere
Moscova a fost asociată și cu o serie de incendieri ale unor proprietăți despre care se spunea că ar avea legătură cu fostul premier britanic Keir Starmer. În iunie, două persoane au fost condamnate în Marea Britanie, după ce ar fi avut contacte cu serviciile de informații ruse. Ambasada Rusiei în Regatul Unit a respins acuzațiile. „Respingem orice încercare de a asocia Rusia sau Ministerul său de Externe cu activități ilegale”, a transmis ambasada la acel moment, conform Merkur.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertiza încă din ianuarie că „ritmul, amploarea și intensitatea amenințărilor hibride au crescut în ultimii ani”. El a subliniat că pregătirea pentru prevenirea, contracararea și gestionarea atacurilor hibride, indiferent dacă acestea sunt comise de actori statali sau nestatali, reprezintă „o prioritate absolută” pentru Alianță.