Ce se întâmplă cu școala germană? Mult timp, Germania a fost asociată cu disciplina, pregătirea solidă și un sistem educațional capabil să ofere tinerilor competențele necesare pentru piața muncii. Noile rezultate PISA arată însă o realitate mult mai îngrijorătoare. Performanțele adolescenților au coborât la cel mai redus nivel înregistrat de Germania de la începutul testărilor PISA, în urmă cu aproximativ 25 de ani. Iar una dintre cifre este greu de ignorat: unul din trei tineri de 15 ani are probleme serioase la citire și matematică. PISA, cea mai cunoscută evaluare internațională a competențelor elevilor de 15 ani. Pentru părinții care au copii la școală în Germania, ceea ce se află în spatele acestor rezultate merită citit până la capăt.
Unul din trei adolescenți NU atinge nivelul de bază
Testarea PISA nu verifică pur și simplu câtă materie au memorat elevii sau ce note primesc la școală. Adolescenții trebuie să demonstreze că pot folosi ceea ce au învățat în situații concrete: să înțeleagă un e-mail mai lung și ceea ce li se cere, să compare prețuri sau să interpreteze corect informațiile prezentate într-un grafic. La aceste competențe, rezultatele Germaniei sunt cele mai slabe de până acum. Aproximativ o treime dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul fundamental la citire și matematică, iar la științe este vorba despre aproximativ unul din patru. Declinul nu este unul apărut peste noapte: performanțele scad constant din 2015. La matematică, de exemplu, Germania depășea atunci 500 de puncte PISA; acum rezultatul a coborât la 464 de puncte.
Problema care îi îngrijorează cel mai mult pe specialiști
Cititul a devenit unul dintre marile semnale de alarmă. Tot mai mulți adolescenți au dificultăți în a urmări și înțelege texte mai lungi și complexe. La nivel internațional a crescut inclusiv numărul așa-numiților „hasty readers”, tineri care parcurg rapid textul, fără să îl proceseze suficient, și ajung mai des la răspunsuri greșite. OECD consideră tendința deosebit de problematică în epoca inteligenței artificiale, tocmai pentru că devin tot mai importante capacitatea de a analiza critic informațiile, de a identifica legături între ele și de a formula propriile concluzii. Schimbarea modului în care adolescenții consumă conținut pe platforme precum TikTok sau Instagram este analizată drept o posibilă explicație, însă PISA nu demonstrează o legătură directă de cauzalitate.
Citește și: De ce mulți oameni nu pot opri mintea atunci când vine ora de culcare?
Germania rămâne în urmă, iar familia din care provine copilul contează enorm
Rezultatele arată și că declinul nu este inevitabil. Singapore, Japonia, Estonia și Coreea se află printre sistemele cu performanțe foarte ridicate, iar specialiștii indică diferențe importante în modul de intervenție. În Canada, dificultățile unui elev sunt identificate devreme și urmate de sprijin țintit, iar rezultatele acestui ajutor sunt verificate ulterior. Estonia a construit, în schimb, o strategie digitală care începe încă de la grădiniță. În Germania persistă însă o altă problemă veche: originea socială influențează puternic șansele școlare, iar diferențele dintre adolescenții privilegiați și cei dezavantajați s-au accentuat față de 2015. Directorul german al studiului PISA, Samuel Greiff, avertizează că problema nu poate fi redusă pur și simplu la migrație: diferența decisivă este între copiii care cresc în condiții privilegiate și cei care provin din medii dezavantajate.
Citește și: Profesoară din Germania: Greșelile în învățarea aritmeticii îi fac pe elevi să eșueze în clasa a VIII-a
Germania investește miliarde, dar întrebarea este dacă poate opri declinul
Soluțiile sunt cunoscute: intervenție mai devreme atunci când un copil rămâne în urmă, sprijin individual mai consistent și resurse suplimentare pentru școlile din zonele dificile. Germania are deja programul Startchancen, prin care aproximativ 4.000 de școli cu condiții sociale dificile urmează să primească sprijin pe o perioadă de zece ani, cu 20 de miliarde de euro puse la dispoziție de guvernul federal și landuri. Problema, spun specialiștii, nu mai este lipsa ideilor, ci capacitatea de a le aplica pe scară largă și pe termen lung. După 25 de ani de PISA, întrebarea devine astfel mult mai incomodă: Germania știe ce ar trebui să facă pentru a-și ajuta elevii, dar va reuși să transforme aceste soluții în realitatea de zi cu zi din școli? Datele și analiza completă au fost publicate recent de Tagesschau – „Deutsche Schüler schneiden schlecht ab wie nie”.