Peste 100.000 de persoane sunt căutate în baza unor mandate de arestare și totuși primesc beneficii sociale în Germania. Autoritățile nu știu însă câte persoane aflate în această situație primesc efectiv bani de la stat. Situația a provocat reacții dure în rândul Uniunii CDU/CSU. Vicepreședintele grupului parlamentar al CDU, Günter Krings, nu și-a ascuns indignarea față de faptul că persoanele căutate cu mandat pot continua să primească prestații sociale.
„Cine este căutat în Germania în baza unui mandat de arestare și se ascunde de poliție primește în continuare întreaga prestație socială virată”, a declarat Krings pentru Rheinische Post. Politicianul a adăugat: „Restul lumii probabil că nu mai poate decât să dea din cap privind această situație.”
Critica este îndreptată în special către ministrul federal al Muncii, Bärbel Bas (SPD). Potrivit lui Krings, CDU și SPD au convenit în urmă cu două luni ca persoanele căutate să nu mai primească prestații de la stat. Pentru aplicarea acestei decizii era însă necesar un plan de acțiune împotriva abuzului de prestații sociale. Problema este că planul respectiv nu a fost prezentat până acum. „În iulie, doamna Bas trebuia să prezinte un plan în acest sens. Nu s-a întâmplat nimic”, a criticat Günter Krings.
Potrivit informațiilor disponibile, blocajul are la bază modul în care comunică instituțiile statului. Jobcenter-urile, care gestionează plata prestațiilor sociale, nu au acces la datele de urmărire ale poliției. Astfel, angajații nu pot verifica în mod direct dacă o persoană care solicită sau primește prestații este căutată în baza unui mandat.
Citiți și: Chirii înghețate în Germania, petiție națională: „Tot mai mulți chiriași vor fi forțați să plece”
Datele poliției nu ajung la Jobcenter
Pentru a rezolva problema ar fi necesar un schimb de date între instituțiile responsabile cu plata prestațiilor și autoritățile care dețin informațiile privind mandatele de arestare. Un asemenea sistem ridică însă și problema protecției datelor personale. Guvernul german trebuie să stabilească mai întâi în ce condiții un astfel de schimb de informații ar putea fi realizat în conformitate cu normele privind protecția datelor.
Ministerul Federal al Muncii a transmis, la solicitarea Rheinische Post, că lucrează împreună cu Ministerul Federal de Interne, condus de Alexander Dobrindt (CSU), la planul de acțiune împotriva abuzului de prestații sociale. Deocamdată, însă, ministerul nu poate indica o dată concretă la care proiectul ar urma să fie prezentat Cabinetului. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât voința politică de a modifica regulile fusese deja consemnată oficial, relatează Merkur.
În documentul oficial adoptat de comitetul de coaliție al guvernului federal la 2 iulie 2026, se preciza că Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale și Ministerul Federal de Interne urmau să prezinte „încă în iulie 2026 un plan de acțiune”. Termenul a trecut fără ca planul să fie prezentat. În același timp, nu se știe câte dintre cele peste 100.000 de persoane căutate în baza mandatelor de arestare beneficiază în prezent de prestații sociale.
Ce schimbare este pregătită
Potrivit acordului de coaliție, autoritățile intenționează să introducă în legislația socială o excludere explicită de la prestații pentru persoanele căutate în baza unui mandat de arestare. Dacă această schimbare va fi adoptată, persoanele vizate nu ar mai urma să primească nici Grundsicherung, nici Sozialhilfe. Pentru moment însă, problema rămâne legată de identificarea acestor persoane și de modul în care informațiile poliției ar putea fi transmise legal către instituțiile care gestionează prestațiile.