Pentru guvernul federal, bunăstarea lobby-ului agricol continuă să fie mai importantă decât cea a lucrătorilor recoltatori, acuză sindicatele germane.
Și în acest an, muncitorii sezonieri vor primi un salariu de foame, astfel încât sparanghelul să poată ajunge pe mesele germanilor.
Sindicatul DGB avertizează despre „condiții iresponsabile în timpul recoltei”, IG BAU vorbește despre „dumping social decretat de stat”. Oricine citește știrile în aceste zile își va aminti inevitabil de anul trecut. Condițiile catastrofale ale lucrătorilor sezonieri străini din agricultura germană au fost în mass-media ca niciodată, scrie neues-deutschland.de.
Pentru a ocoli restricțiile legate de pandemie a traficului de pasageri către țările vecine, zeci de mii de muncitori din Europa de Est au fost aduși cu transportul aerian în aprilie și mai 2020 – pentru a „asigura securitatea alimentară și aprovizionării în Germania”, după cum asociațiile de agricultori au prezentat dramatic situația.
Fermele au beneficiat, de asemenea, de numeroase reglementări speciale, cum ar fi extinderea timpului maxim zilnic de lucru la 12 ore. Întrucât, în ciuda tuturor eforturilor statului, nu erau suficienți muncitori sezonieri străini dispuși să vină aici în condițiile oferite, adică muncă sporită și tratament salarial minim.
S-a dovedit că focarele de corona au apărut în numeroase ferme.
Anul trecut s-a permis ca până la 20 de muncitori să locuiască împreună într-o singură cameră. Cel puțin 300 de lucrători agricoli sezonieri au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2 între aprilie și iulie 2020, potrivit unor date de la IG BAU. Un punct culminant trist a fost moartea unui lucrător român în vârstă de 57 de ani, la o fermă de sparanghel din Baden-Württemberg, în weekendul de Paște. Dacă sezonul de recoltă de anul trecut a avut ceva bun, a arătat clar cât de dependentă este agricultura germană de importul de forță de muncă ieftină.
Aproximativ 1,1 milioane de persoane lucrează cu normă întreagă și cu jumătate de normă la ferme – aproape o treime dintre ele, aproximativ 300.000 – sunt lucrători sezonieri.
Fără aceste persoane, recoltarea nu ar fi ușor de gestionat – de la recoltarea sparanghelului în aprilie până la recolta de struguri, care se termină la mijlocul lunii octombrie.
Trei sferturi dintre acești lucrători sezonieri provin din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, în principal din Polonia, România și Bulgaria.
Dezvăluiri din lagărul de sparanghel: „Ne tratau ca pe nişte sclavi, doar că nu ne biciuiau“
În baza Legii salariului minim, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, există un acord colectiv privind salariul minim pentru agricultură. Pentru 2021, limita inferioară este de 9,50 euro pe oră.
Deși acest lucru este adesea subminat în practică: De exemplu, în luna mai a anului trecut, aproximativ 100 de muncitori sezonieri români au intrat într-o grevă sălbatică la o fermă din Bornheim, Renania, pentru a cere plata salariilor reținute.
Cu toate acestea, oricât de puternic a fost interesul presei pentru suferința lucrătorilor sezonieri, a durat doar câteva luni. Încă din vară, știrile naționale s-au întors la alte subiecte.
Lobiștii asociațiilor de fermieri continuă activitatea. Aceasta este singura modalitate de a explica faptul că, în ciuda încălcărilor scandaloase ale standardelor de igienă și securitate a muncii, politicienii nu fac prea mult sau nimic pentru a pune în aplicare în mod constant și în mod consecvent controale, mai scrie neues-deutschland.de..
Multe dintre scutirile introduse în 2020 nu au fost sau au fost remediate doar în mod inadecvat.
Un exemplu este posibilitatea creată primăvara pentru fermele de a suspenda asigurarea socială obligatorie pentru lucrătorii sezonieri nu timp de 70 de zile, așa cum se întâmpla anterior, ci pentru 115 zile (anul acesta pot fi 102 zile).
Ministrul federal al agriculturii Julia Klöckner (CDU) a dorit chiar ca decizia să fie înțeleasă ca o contribuție la combaterea pandemiei.
Cu ocazia deciziei guvernului, ea a subliniat că angajarea mai îndelungată a lucrătorilor sezonieri străini va duce la o mai mică rotație a personalului și, astfel, la reducerea mobilității.
Anja Piel, membru al consiliului de administrație al sindicatului DGB a declarat: „Încă o dată devine clar ce are prioritate pentru Julia Klöckner: nu bunăstarea celor care fac recolta pentru noi, ci mai presus de toate interesele lobby-ului agricol”.
Dorința multor sud-est europeni de a mai munci pe câmpurile germane pare să fi scăzut. „Nu mai suntem un angajator atrăgător pentru români”, s-a plâns președintele cultivatorilor de sparangheli din estul Germaniei la Tagesschau.
Inițiativa comună a Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a Ministerului Federal al Muncii și Afacerilor Sociale de a aduce în jur de 5000 de lucrători din Georgia în Germania, oferă un remediu.
„Este întotdeauna la fel: recoltatorii încearcă să economisească cât mai mult costurile salariale pentru a obține profituri și mai mari. Și statul ajută”, comentează Harald Schaum, vice-președinte al IG BAU.
El subliniază că, conform unei directive a UE, guvernul federal are opțiunea de a prevedea că întreprinderile agricole ar trebui să acopere costurile de călătorie ale lucrătorilor recoltatori.
Cu toate acestea, nu se folosește această opțiune. Georgienii trebuie să plătească singuri costurile pentru zborurile de întoarcere.