Guvernul german a convenit asupra unui pachet legislativ de ameliorare a condițiilor de muncă pentru curieri și transportatorii de pachete, informează DW. Aceștia sunt prost plătiți, nu beneficiază adesea de asigurări medicale și sociale și lucrează în plus în condiții foarte grele. Lucrurile s-ar putea schimba în curând, dar coaliția de la Berlin nu a ajuns ușor la un acord pe această temă.
3,5 miliarde de pachete au fost livrate în 2018 în Germania: o industrie în plin avânt. Și se așteaptă creșteri noi, mai ales datorită ascensiunii comerțului online. Problema este că firmele de curierat (precum DHL, Hermes, DPD, UPS, GLS) se confruntă cu dificultăți tot mai mari în găsirea de șoferi pe care să-i angajeze. Aceste companii apelează în acest sens la firme intermediare, care aduc șoferi-curieri din sud-estul Europei (România, de exemplu), Moldova, Ucraina, Belarus. Acești șoferi străini sunt însă angajați în condiții proaste și nu rareori exploatați. Șeful sindicatului ver.di-Chef Frank Bsirske, citat de Tagesschau.de, vorbește chiar de „structuri mafiote“.
Șoferii străini angajați primesc uneori 4,5 până la 6 euro pe oră, în condițiile în care salariul minim legal pe oră în Germania este în 2019 de 9,19 euro. Bsirske mai spune că acești curieri lucrează ture de 12-16 ore pe zi, informații confirmate privat pentru redactorii DW Română de astfel de curieri vorbitori de limba română. Șeful ver.di spune că ar exista „dovezi clare privind abuzuri masive comise de aceste firme subcontractoare, de exemplu plăți la negru și fraude cu asigurări sociale”.
CITIȚI ȘI ► Se scumpește taxa de livrare a pachetelor cu această greutate. Cât de mult vom plăti
Planurile ministrului Heil
Ministrul Muncii, social-democratul Hubertus Heil, dorește să combată mai ales acest din urmă fenomen: neglijarea protecției sociale în cazul acestor oameni ar „distruge pacea socială din țara noastră, dacă acceptăm aceste evoluții greșite fără să facem nimic împotriva lor.” Ministrul vrea ca firmele principale de curierat să devină responsabile pentru condițiile în care lucrează șoferii. Dacă firmele subcontractoare nu respectă cadrul legal privind salariul minim sau angajează ilegal curieri, atunci firmele de curierat de bază sunt obligate să plătească retroactiv obligațiile sociale ale intermediarilor.
CITIȚI ȘI: Furt de colete în prima zi de muncă la o firmă de curierat din Germania: „Le ducem la un orfelinat din România”
Acest model de răspundere se aplică deja în industria construcțiilor iar din 2017 a fost inclusă și industria prelucrării cărnii, un alt domeniu în care au avut loc numeroase abuzuri, suferite mai ales de angajați din sud-estul și estul Europei.
Potrivit proiectului de lege, companiile de curierat sunt obligate să verifice dacă firmele intermediare cu care lucrează respectă prevederile legale. Planurile ministrului Heil înseamnă pentru firmele de curierat birocrație și posibile costuri sporite. Mai puțin afectate sunt servicii ca DHL și UPS, care lucrează aproape exclusiv cu șoferi proprii și nu angajează subsontractori.
Firmele de curierat spun că ele nu fac presiuni pentru salarii mai mici și că le-ar cere subcontractorilor să-i plătească conform legii pe curieri și să facă ture de lucru normale.
Costuri mai mari pentru branșă, pachete mai scumpe pentru clienți
În coaliția de guvernare de la Berlin proiectul de lege este unul controversat: ministrul conservator al Economiei, Peter Altmaier, s-a plâns că noile prevederi sunt prea grele pentru firme și că astfel de măsuri ar trebui evitate atunci când conjunctura economică nu este tocmai favorabilă, precum în prezent.
În acest context, firmele de curierat își scumpesc serviciile. DHL a majorat deja de anul trecut costurile de livrare pentru persoanele juridice. La începutul anului au fost scumpite și pachetele de până la cinci kilograme iar șeful Deutsche Post a avertizat că, în general, clienții sse pot aștepta la scumpirea serviciilor de livrare a pachetelor. Acesta ar fi rezultatul costurilor sporite din branșa pachetelor, inclusiv cele generate de salarii mai mari. Este de așteptat ca și alte firme de curierat să urmeze modelul DHL, care deține cam 45% din piața germană a pachetelor.