Criză gaze – Cancelarul Scholz propune o nouă conductă de gaz în Europa. Cancelarul german a pledat joi pentru construirea unei conducte de gaze naturale între Portugalia şi Europa Centrală, de care ar fi mare nevoie în contextul crizei energetice provocate de războiul din Ucraina.
Ideea proiectului este mai veche, însă un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană în 2018 a concluzionat că o asemenea infrastructură nu ar nici rentabilă, nici necesară.
„M-am interesat mult de o conducă care astăzi ne lipseşte enorm de mult. Şi anume o conductă pe care ar fi trebuit să o construim între Portugalia, Spania, prin Franţa şi până în Europa Centrală”, a spus Olaf Scholz la o conferinţă de presă, potrivit AFP.
„Am propus să abordăm un asemenea proiect pe lângă omologii mei spaniol (Pedro Sanchez) şi portughez (Antonio Costa). Dar şi în discuţiile cu preşedintele francez (Emmanuel Macron) şi cu preşedinta Comisiei Europene”, Ursula von der Leyen, a mai precizat el, fără a oferi alte detalii despre iniţiativa pe care a sugerat-o.
Cancelarul Scholz propune o nouă conductă de gaz în Europa. Proiect mai vechi, readus la viaţă
Ideea unui gazoduct, denumit MidCat, a fost lansată în anul 2013. Acesta ar fi urmat să lege regiunea spaniolă Catalonia de sud-estul Franţei. Dar în lipsa unui acord privind finanţarea şi a unui sprijin real din partea Franţei, care atunci nu era deplin convinsă de utilitatea proiectului, în 2019 acesta a fost în cele din urmă abandonat.
În plus, un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană concluzionase în 2018 că o asemenea infrastructură, cu un cost estimat de peste 440 de milioane euro, nu ar nici rentabilă şi nici necesară.
Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvito, s-a declarat anul acesta în martie favorabilă relansării proiectului. A insistat însă că un asemenea interconector ar trebui să privească şi transportul „hidrogenului verde”.
>>> Criza gazului, acordul Germaniei cu Qatarul S-A BLOCAT. „Să intervină Scholz”
Problema securităţii energetice a Germaniei devine tot mai acută pe măsură ce Rusia îşi diminuează livrările de gaze către Europa.