Când cancelarul Friedrich Merz a anunțat că Germania este pregătită să trimită nave militare în Strâmtoarea Ormuz, nimeni nu știa cum va reacționa opinia publică germană. Conflictul declanșat pe 28 februarie între SUA, Israel și Iran a blocat una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii — o strâmtoare prin care tranzita, înainte de război, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global.
Consecințele s-au simțit imediat în buzunarele germanilor: prețurile la energie au explodat, Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că Europa mai are „poate aproximativ șase săptămâni de combustibil pentru avioane”, iar economia germană, deja slăbită de tarifele americane, a intrat în zona roșie a recesiunii. În acest context, institutul Forsa a realizat un sondaj pentru publicațiile Stern și RTL, iar rezultatul a surprins prin echilibrul său fragil: 51% dintre germani susțin participarea Bundeswehr la o misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, în timp ce 44% se opun, iar 5% nu au un răspuns clar.
Fulda în Mediterana, Bundestag-ul în așteptare
La începutul lunii mai, marina militară germană a și trimis dragorul de mine „Fulda” spre Marea Mediterană, unde nava s-a alăturat Grupării Navale Permanente NATO de Luptă Contra Minelor. La bord se află aproximativ 45 de militari, printre care scafandri specializați în deminare și drone pilotate de la distanță, capabile să localizeze și să dezamorseze mine marine. Desfășurarea nu este încă o misiune activă — nava stă în poziție de așteptare, potrivit unui comunicat Bundeswehr.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a fost explicit: orice intervenție în Strâmtoarea Ormuz depinde de un armistițiu durabil, de un cadru juridic internațional clar — eventual o rezoluție ONU — și de votul Bundestag-ului. „Nu este războiul nostru, dar suntem afectați de consecințele sale”, a spus Pistorius, rezumând într-o singură frază dilema profundă cu care se confruntă Berlinul. Cancelarul Merz a adăugat la conferința de la Paris că Germania „și-ar dori, dacă este posibil, și participarea Statelor Unite — considerăm că ar fi de dorit”, după ce același Merz declanșase anterior o criză transatlantică declarând că Washingtonul este „umilit” de Iran, provocând SUA să anunțe retragerea a 5.000 de soldați din Germania.
Vezi și: Germania se pregătește pentru o operațiune în Strâmtoarea Ormuz. Merz anunță sprijin
Estul și vestul, două Germanii
Cea mai revelatoare față a sondajului Forsa nu este procentul național, ci fractura geografică. Germanii din vest susțin misiunea în proporție de 52%, în timp ce cei din est o resping în majoritate — 53% sunt împotrivă. Diferența nu este nouă: ea reflectă decenii de experiențe diferite față de puterea militară, față de NATO și față de proiecțiile de forță ale statului german.
La nivel politic, tabloul este la fel de fragmentat: susținătorii CDU/CSU, ai Verzilor și ai SPD sunt, în general, favorabili misiunii, cu un vârf remarcabil în rândul electoratului Verzilor — 77% spun da. La polul opus, 73% dintre simpatizanții AfD resping intervenția, iar în rândul susținătorilor Die Linke, scepticii sunt majoritari cu 48% față de 39%. Paradoxal, tocmai partidul care a făcut din militarism o temă centrală de campanie — AfD — refuză acum misiunea pe care o susține cel mai puternic electoratul ecologist.
Între timp, aprobarea guvernului Merz a coborât la 11%, cel mai scăzut nivel din istoria postbelică a Germaniei. O flotă pregătită să plece, un parlament care nu a votat încă și un cancelar cu o susținere populară de un singur digit — ecuația aceasta nu se rezolvă ușor la Ormuz.