Începând cu 1 ianuarie 2026, Bürgergeld va fi desființat, iar Germania va introduce Grundsicherung, un sistem de protecție socială care promite schimbări majore pentru milioane de persoane. Reforma provoacă deja controverse, în special din cauza planului de a aplica sancțiuni mai dure, până la eliminarea completă a ajutorului financiar pentru cei care refuză repetat locuri de muncă sau nu respectă obligațiile impuse.
Ce prevede noul sistem
Guvernul condus de CDU și SPD susține că, prin această reformă, vrea să trimită un semnal clar împotriva abuzului. „Trebuie să existe consecințe necesare pentru cei care refuză să muncească”, a declarat secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, într-un interviu la ARD. Excepții ar urma să fie aplicate pentru copii și partenerii de viață ai beneficiarilor.
Noul cadru prevede că statul va continua să acopere costurile pentru locuință și încălzire, pentru a evita situațiile de persoane fără adăpost, însă suma destinată hranei, îmbrăcămintei și integrării sociale ar putea fi, în cazuri extreme, tăiată complet.
Reacții dure din partea juriștilor și organizațiilor sociale
Experți și asociații sociale critică reforma, considerând-o neconstituțională. „O eliminare totală a existenței minime încalcă demnitatea umană și nu este compatibilă cu principiul statului social”, avertizează prof. Franz Walter, specialist în drept social la Universitatea din Bielefeld.
De altfel, Curtea Constituțională Federală a decis încă din 2019 că sancțiunile care depășesc 30% din suma de bază sunt disproporționate și contravin drepturilor fundamentale. Specialiștii se așteaptă ca legea să fie din nou atacată la Karlsruhe.
CITIȚI ȘI ► Situație îngrijorătoare în Germania: Deși muncești, n-ai unde să locuiești. Se întâmplă tot mai des!
Asociații precum Federația Paritară de Bunăstare Socială avertizează asupra unei „noi unde de sărăcie în rândul persoanelor vulnerabile și cu probleme psihice”, iar Agenția federală de ajutor pentru persoanele fără adăpost pune la îndoială atât legalitatea, cât și aplicabilitatea măsurilor.
Probleme de implementare și comparații europene
Chiar și angajați din Jobcenter susțin, potrivit sindicatului ver.di, că o tăiere totală este aproape imposibil de aplicat: „O astfel de sancțiune ridică probleme nu doar juridice, ci și practice și etice.”
Un studiu comparativ arată că în Franța, Olanda sau Scandinavia, sancțiunile există, dar un nivel minim de subzistență este mereu garantat. Dacă reforma ar fi aplicată în forma actuală, Germania ar deveni un caz singular în Europa, cu riscuri politice și juridice majore.
Introducerea noului ajutor de bază urmărește să simplifice structurile și să stimuleze disponibilitatea de a munci. Însă, în lipsa unei garanții pentru un minim pentru existență, reforma ar putea încălca Constituția. Cel mai probabil, decizia finală va aparține din nou Curții Constituționale Federale.