Lumea este mai bine pregătită decât în urmă cu șase ani pentru o nouă pandemie, însă există încă o vulnerabilitate importantă care ar putea îngreuna răspunsul internațional la următoarea criză sanitară. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) avertizează că apariția unei noi pandemii este doar o chestiune de timp și cere statelor să accelereze pregătirile. Deși după criza provocată de COVID-19 au fost lansate inițiative internaționale și a fost adoptat un acord privind pandemiile, un mecanism esențial nu este încă finalizat. Acesta ar trebui să permită schimbul rapid de probe și informații despre agenții patogeni, dar și distribuirea mai echitabilă a beneficiilor rezultate din cercetare. Fără un astfel de sistem, accesul la vaccinuri și tratamente ar putea deveni din nou o problemă majoră în cazul unei noi crize globale.
Șeful OMS: „Este doar o chestiune de timp”
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat pe 24 septembrie 2026, în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, că lumea trebuie să se pregătească pentru o nouă pandemie. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni la nivel înalt dedicate prevenirii pandemiilor, pregătirii pentru astfel de situații și gestionării lor.
„Este doar o chestiune de timp până când va apărea următoarea pandemie”, a declarat șeful OMS. În opinia sa, deși au fost făcuți pași importanți după criza provocată de COVID-19, nivelul actual de pregătire nu este încă suficient.
Citiți și: Covid, o descoperire înfiorătoare: „6 din 10 persoane care l-au avut au astăzi aceste simptome”
Ce măsuri au fost luate după pandemia de COVID-19
În anii care au urmat pandemiei, OMS a lansat zece inițiative în cinci domenii esențiale. Printre acestea se numără Fondul pentru pandemii, Centrul OMS pentru informații privind pandemiile și epidemiile din Berlin, programul Covax, programul de transfer al tehnologiei ARN mesager în Africa de Sud și Corpul global pentru urgențe sanitare.
Statele membre au adoptat, de asemenea, un pachet de modificări ale Regulamentului Sanitar Internațional, care a intrat în vigoare în septembrie 2025. În mai 2025, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat și Acordul OMS privind pandemiile. Tedros Adhanom Ghebreyesus l-a descris drept un „reper istoric” și o dovadă că „multilateralismul continuă să funcționeze și este mai viu ca niciodată”.
Mecanismul care lipsește încă din planul internațional
În prezent, principala problemă rămasă de rezolvat este sistemul privind accesul la agenții patogeni și distribuirea beneficiilor rezultate, cunoscut sub abrevierea PABS. Statele continuă negocierile asupra acestui mecanism, considerat esențial pentru aplicarea efectivă a acordului internațional privind pandemiile.
Potrivit șefului OMS, fără finalizarea sistemului PABS nu poate începe procesul de ratificare a acordului, iar acesta nu poate intra în vigoare ca instrument de drept internațional. Ghebreyesus a avertizat că amânările ar putea avea consecințe pentru toate statele atunci când va apărea următoarea pandemie. „Întârzierile suplimentare vor costa scump toate țările atunci când va izbucni următoarea pandemie”, a declarat acesta.
Ce este sistemul PABS și cum ar trebui să funcționeze
PABS este un mecanism conceput pentru a reglementa schimbul rapid, la nivel mondial, de probe și informații genetice despre agenții patogeni cu potențial pandemic. Accesul la aceste date ar permite cercetătorilor să identifice mai repede amenințările și să accelereze dezvoltarea unor instrumente medicale pentru prevenirea și tratarea bolilor.
În schimbul accesului la probe și informații, sistemul ar trebui să asigure o distribuire echitabilă a beneficiilor obținute, de la vaccinuri până la medicamente. Scopul este ca statele și regiunile cu resurse limitate să nu rămână în urmă în momentul în care sunt dezvoltate noi produse medicale.
COVID-19 a provocat pierderi uriașe la nivel mondial
Tedros Adhanom Ghebreyesus a amintit amploarea crizei provocate de COVID-19, pe care a descris-o drept cea mai gravă criză sanitară globală a ultimului secol. Potrivit declarației sale, pandemia a provocat peste 20 de milioane de decese suplimentare și a generat pierderi de peste 10.000 de miliarde de dolari pentru economia mondială.
Comparativ cu situația de la începutul pandemiei de COVID-19, lumea este, fără îndoială, ceva mai bine pregătită, a afirmat șeful OMS, atribuind o parte din progrese activității organizației. El a subliniat însă că pregătirea pentru pandemii trebuie să evolueze permanent, pe măsură ce se schimbă amenințările.
„Nu se poate spune niciodată că lumea este suficient de pregătită”, a declarat Ghebreyesus. „Pentru că amenințarea evoluează, iar noi trebuie să evoluăm, de asemenea.”
Vaccinuri și tratamente pentru toate țările, nu doar pentru cele bogate
Un sistem PABS funcțional ar permite implicarea mai rapidă a cercetătorilor din întreaga lume, a companiilor farmaceutice și a producătorilor în dezvoltarea de soluții împotriva noilor amenințări sanitare. În același timp, OMS ar urmări respectarea unor reguli concrete de solidaritate din partea companiilor și producătorilor implicați.
Printre măsurile prevăzute se numără furnizarea gratuită sau la prețuri reduse a produselor medicale către țările în curs de dezvoltare și regiunile cu o capacitate limitată de producție. Mecanismul ar trebui să reducă riscul ca statele mai bogate să cumpere cea mai mare parte a vaccinurilor și tratamentelor disponibile, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19, relatează Merkur.
Mandatul actual al lui Tedros Adhanom Ghebreyesus în fruntea Organizației Mondiale a Sănătății se încheie în 2027.