O regulă extrem de personală, care privește ce se poate întâmpla cu propriul corp după moarte, ajunge din nou în centrul unei confruntări politice în Germania. De această dată, două tabere din Bundestag vin cu soluții aproape opuse, iar diferența dintre ele este uriașă pentru fiecare adult. Într-un caz trebuie să spui „da”. În celălalt, lipsa unui „nu” exprimat în timpul vieții poate deveni decisivă după deces.
De la consimțământ explicit la regula „dacă nu ai refuzat”
Miza este donarea de organe. În prezent, în Germania, prelevarea după moarte presupune existența consimțământului persoanei sau stabilirea voinței sale potrivit regulilor în vigoare. Un proiect semnat de 254 de deputați din CDU/CSU, SPD, Verzi și Die Linke vrea să inverseze principiul: un adult ar putea fi considerat donator dacă nu a declarat în timpul vieții că se opune. Bundestagul va dezbate proiectul pe 24 septembrie.
Schimbarea ar muta astfel gestul necesar de la „accept” la „refuz”. Dacă nu există o opoziție înregistrată sau o altă declarație cunoscută împotriva prelevării, persoana ar putea intra în categoria potențialilor donatori, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții medicale și legale. Proiectul prevede verificarea registrului și consultarea rudelor pentru a afla dacă exista o declarație a persoanei. Voința celui decedat ar trebui să rămână elementul determinant.
58 de parlamentari: „Tăcerea nu trebuie interpretată drept consimțământ”
Exact aici apare opoziția. Un alt grup, format din 58 de deputați din CDU/CSU, SPD, Verzi și Die Linke, a depus o moțiune prin care respinge inversarea regulii. Formula lor este tranșantă: „Tăcerea nu trebuie interpretată drept consimțământ”. Semnatarii consideră că transformarea lipsei unui refuz într-un acord ar reprezenta o intervenție serioasă asupra dreptului la autodeterminare și ar putea afecta încrederea oamenilor în sistemul medical.
Alternativa lor nu înseamnă însă păstrarea situației exact așa cum este. Propunerea cere ca fiecare persoană să fie solicitată, imediat după împlinirea vârstei de 18 ani, să își exprime și să își documenteze poziția. Ar exista trei posibilități: accept, refuz sau „nehotărât”. În plus, parlamentarii vor modalități prin care această opțiune să poată fi înregistrată și la autoritățile care eliberează documentele de identitate, în legătură cu registrul online existent.
Vezi și. O boală mortală lovește Germania: al treilea deces. Autoritățile emit un avertisment urgent
985 de donatori și 8.199 de oameni în așteptare
În spatele disputei există o diferență numerică enormă. În 2025, 985 de persoane au donat unul sau mai multe organe după moarte, cel mai ridicat nivel înregistrat în Germania din 2012. La sfârșitul anului, însă, 8.199 de pacienți se aflau pe lista de așteptare pentru un transplant. O tentativă de introducere a sistemului bazat pe refuz a fost respinsă de Bundestag în 2020, iar registrul online pentru declarațiile privind donarea a devenit operațional abia în martie 2024.
Datele și cele două inițiative sunt prezentate în documentele oficiale ale Bundestagului. 254 de deputați susțin proiectul care introduce Widerspruchslösung: adultul poate fi considerat donator după moarte dacă nu a refuzat explicit în timpul vieții. Pe de altă parte 58 de deputați se opun și susțin inițiativa opusă, intitulată „Freiwilligkeit der Organspende sichern…”. Ei vor păstrarea principiului consimțământului și spun explicit: „Tăcerea nu trebuie interpretată drept consimțământ”. Și mai există separat proiectul Bundesratului, care propune tot introducerea sistemului bazat pe refuz. Guvernul federal a calificat problema drept una etică, asupra căreia parlamentarii trebuie să decidă potrivit propriei conștiințe. Pe 24 septembrie, Bundestagul va discuta în plen toate cele trei inițiative, apoi acestea vor ajunge la Comisia pentru Sănătate.