Românii din diaspora nu vor să se întoarcă în țară: Legătura românilor din diaspora cu țara rămâne puternică, însă dorința de a reveni definitiv pare tot mai slabă. Deși mulți trimit bani familiilor, cumpără locuințe sau investesc în România, planurile de întoarcere sunt amânate. Un nou studiu realizat pe mii de români stabiliți peste hotare arată un contrast puternic între implicarea financiară și intenția de revenire. Datele scot la iveală diferențe importante între comunitățile din Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și Republica Moldova și oferă o imagine actuală asupra modului în care diaspora privește viitorul.
Potrivit cercetării „Diaspora Sentiment 2026”, realizată de MKOR și citată de Agerpres, 61% dintre românii care trăiesc în străinătate au investit deja în România, fie prin achiziția de proprietăți, fie prin sprijin financiar acordat familiei. În același timp, 70% dintre respondenți spun că exclud posibilitatea de a reveni în țară în următoarele 12 luni.
Germania conduce la investiții, iar Marea Britanie are cel mai puternic profil economic
Studiul arată că fiecare comunitate românească din diaspora are un comportament economic diferit. Românii din Germania înregistrează cea mai ridicată rată de investiții în România, de 71%, și sunt cei care oferă cel mai frecvent sprijin financiar direct familiilor rămase în țară, în proporție de 44%.
În schimb, diaspora din Regatul Unit se remarcă printr-un profil economic solid. Aproape 29% dintre românii stabiliți aici ocupă funcții de conducere sau sunt antreprenori, 62% au studii superioare, iar 46% declară venituri de peste 3.000 de euro pe lună.
Citiți și: Bani pentru românii din străinătate care se întorc în țară: ce sume puteți primi
Cercetarea evidențiază că și prioritățile financiare diferă în funcție de țara de rezidență. În Italia, accentul este pus pe protejarea patrimoniului, în Germania contează predictibilitatea financiară, în Spania predomină consumul bazat pe nostalgie, iar în Regatul Unit interesul principal îl reprezintă randamentul investițiilor.
Autorii studiului subliniază și rolul pe care îl poate avea Republica Moldova pentru piața muncii din România. Potrivit datelor, aproape jumătate dintre respondenții din această comunitate fac parte din Generația Z, cu o vârstă medie de 31 de ani, iar 38% sunt persoane inactive din punct de vedere profesional, cu 17 puncte procentuale peste media generală. În opinia autorilor, această categorie ar putea fi atrasă prin programe de internship și facilități bancare dedicate.
Românii din diaspora sunt bine integrați profesional
La nivel general, studiul conturează imaginea unei diaspore stabile din punct de vedere profesional. Aproape 44% dintre respondenți sunt angajați, iar 23% ocupă poziții de manageri sau antreprenori.
Autorii raportului consideră că această structură oferă oportunități importante atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru instituțiile din România. „Structura atipică generează oportunităţi clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor şi instituţiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluţie pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship şi pachete de relocare studenţească.
Concomitent, instituţiile financiare româneşti pot capta audienţa prin instrumente de integrare specifice. Facilităţi precum conturi bancare peste graniţă cu zero comisioane şi pachete de economisire devin esenţiale pentru a fideliza aceşti consumatori şi a transforma potenţialul demografic într-un motor de creştere economică”, se arată în concluziile studiului.
Raportul „Diaspora Sentiment 2026” a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de respondenți, femei și bărbați în proporții egale, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Toți participanții locuiesc în afara României cel puțin șapte luni pe an.
Datele oferă o imagine asupra modului în care românii din diaspora își păstrează legăturile economice cu România, chiar dacă, în prezent, majoritatea nu ia în calcul întoarcerea în țară pe termen scurt.