În urmă cu doi ani, partidul CSU a lansat o campanie în Germania care a dat naștere la o mulțime de controverse. Mergând pe ideea că „cine înșeală, zboară acasă”, s-a dorit o frânare a fraudării sistemului german de acordare a ajutoarelor sociale, iar primii arătați cu degetul erau românii.
Inițiativa a luat naștere înainte ca cetățenii români și bulgari să primească acces liber pe piața muncii, începând cu data de 1 ianuarie 2014.
În decembrie 2013, secretarul general al creștin-democraților, Andreas Scheuer, afirma că „nu are nimic împotriva migrației persoanelor calificate, dar problemele sociale ale altor state nu pot fi rezolvate prin intermediul sistemului social german”.
Opinia publică a început să creadă că Germania e plină de români și bulgari și alți străini care fraudează sistemul de alocații. Comisia Europeană a dat asigurări că printre noii veniți sunt mai puțini șomeri decât printre rezidenții mai vechi, dar chiar și așa, frica a crescut în continuare, emițându-se avertismente legate de o „imigrație a sărăciei” cu scopul de a „abuza de sistemul social german”.
Acum suntem în anul 2017. Jurnaliștii de la Neues Deutschland au fost interesați să afle dacă temerile politicienilor de la CSU s-au adeverit.
Germania a trecut prin multe în ultima perioadă, inclusiv printr-o criză a refugiaților. Alexander Handschuh, un purtător de cuvânt al DStGB (Deutsche Städte- und Gemeindebund) a afirmat că nu se poate trage o concluzie clară.
„Problema imigrației sărăciei din sud-estul Europei încă mai constituie un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, e apăsător doar în anumite orașe, precum Dortmund. Zonele rurale nu se confruntă aproape deloc cu această problemă, acolo sunt înregistrați foarte mulți străini care au un loc de muncă”, a declarat Handschuh.
Românii care muncesc, mai mulţi decât cei care cer ajutoare sociale. Datele din Nordul Germaniei
Un exemplu negativ deja binecunoscut de presa germană este cel al orașului Gelsenkirchen (landul Renania de Nord-Westfalia). Acolo s-au stabilit foarte mulți cetățeni din sud-estul Europei de etnie romă, care provin din familii sărace. Trăiesc în condiții mizerabile, înghesuiți în clădiri dărăpănate. De pe urma lor profită fel de fel de oameni dubioși, care cumpără clădirile cu pricina și dau locuințele în chirie. Singura modalitate prin care aceștia își pot permite să locuiască acolo estesă trăiască în același apartament mai mulți oameni, mult prea mulți pentru a mai putea fi considerate „condiții de trai decente”.
Nu sunt singurii care au de suferit. Vecinii acestora se plâng constant de mizeria și gălăgia în care sunt obișnuiți să trăiască.
Tot aceste comunități sunt și cele care au ajuns în atenția autorităților pentru fraudarea ajutoarelor sociale. Pentru a le putea primi, susțin că au mini-job-uri, care însă există doar pe hârtie.
Astfel de familii dau opiniei publice impresia unei adevărate catastrofe, deși lucrurile nu sunt atât de grave pe cum par.
Cifrele date de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă demonstrează că numărul angajaților bulgari și români din Germania a crescut în anul 2016: aproape 360.000 de persoane sunt angajate legal, cu asigurările plătite. În același timp, a existat și o creștere a șomajului, însă numărul șomerilor din cele două țări nu a ajuns nici la 6.000.
Numărul românilor și bulgarilor care primesc ajutorul Hartz-IV se află, totuși, peste media națională. În cazul bulgarilor, acesta a crescut semnificativ anul trecut, 30% dintre ei beneficiază de ajutorul social, iar în cazul românilor sunt 12,2%. La nivel de țară, 7,4% dintre cetățeni primesc același sprijin financiar. Mulți dintre aceștia lucrează doar 6 luni după care au nevoie de ajutor de șomaj. Agenția a identificat aproximativ 52 550 de bulgari și 39 678 români eligibili pentru primirea ajutorul Hartz-IV.