in

Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfinţită. Cel mai mare lăcaș de cult din România are patru buncăre antiatomice

Duminică, 25 noiembrie, a fost o zi istorică în Bucureşti. În prag de Ziua Naţională, Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfinţită, deşi nu este terminată, în prezenţa a zeci de mii de credincioşi, veniţi din toată ţara. Slujba a fost oficiată de Preafericitul Daniel şi de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. În interior, pe parcursul slujbei de sfinţire au avut acces doar cei 2.000 de oficiali invitaţi, printre care şi premierul Viorica Dăncilă. Credincioși din toată țara și din afara ei s-au aflat în fața Catedralei și au urmărit slujba pe ecrane uriașe pe o vreme cețoasă. Din cauza frigului, enoriașii s-au îmbrâncit pentru a intra mai repede în lăcașul de cult. Mai multe persoane au fost spitalizate în urma izbucnirii unor îmbrânceli între forțele de ordine și credincioșii ortodocși.

Un vis al strămoşilor noştri s-a împlinit – acesta este mesajul transmis la unison de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române, în ziua în care a avut loc slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului. O clădire la care se lucrează deja de opt ani şi care este mai înaltă cu 34 de metri decât celebra Casă a Poporului. Este proiectată să reziste peste 500 de ani şi este cel mai sigur loc din România în caz de cutremur major.

Peste 40.000 de credincioşi din ţară, Basarabia şi diasporă și comunitățile istorice au asista la grandioasei catedrale, construită să marcheze 100 de ani de când România a devenit un stat unitar, unire creată după Primul Război Mondial.  Slujba a fost oficiată de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de un sobor de 100 de preoţi.

„Împlinind dorința înaintașilor săi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, după întronizarea sa ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007), a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului și a săvârșit slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, la 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României”, se menţionează în actul sfinţirii.

După citirea actului, Părintele Patriarh Daniel a mulţumit celor care au ajutat la construirea Catedralei Naţionale, dar şi celor care vor sprijini, în continuare, acest proiect naţional.

Credincioşii s-au călcat în picioare

Miile de pelerini care au mers la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului s-au grăbit să intre în curtea lăcaşului de cult devenită neîncăpătoare. După Sfânta Liturghie, o îmbulzeală de nedescris s-a creat în faţa lăcaşului, când oamenii au încearcat să intre să se închine în faţa Altarului.

În total, aproximativ 100 de persoane au avut nevoie de îngriiri medicale, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov. Cele mai frecvente solicitări au fost pentru leşin. Pe de altă parte, înainte să intre în curtea Catedralei Neamului, o parte dintre credincioşii sosiţi din toate judeţele ţării s-au îmbrâncit ca pe stadion. Oamenii s-au călcat în picioare, au căzut și s-au lovit.

”A venit lumea peste mine și nu am mai putut să mă ridic. M-au călcat în picioare. Nu mai pot de picioare. Păcat de această slujbă, care a fost atât de frumoasă. Foarte proastă organizare. Dacă nu era un jandarm, să-i dea Dumnezeu sănătate, muream acolo”, a declarat o credinciosă.

Catedrala Neamului, date și cifre

Catedrala Națională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Catedrala Națională este gata în proporţie de 96% la „roşu”. Are 120 de metri înălţime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului. La construcţia fundaţiei au fost turnaţi 25.000 de metri cubi de beton şi aproximativ 5.000 de tone de armătură.

Are opt lifturi, două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcţiona ca biserici: una la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol mai sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creştinismului şi diverse spaţii pentru comunicare media.

Pot intra la slujbe 5.000 de persoane.

BOR susţine, într-un răspuns pentru Mediafax, că s-au cheltuit la Catedrala Neamului, până în noiembrie 2018, 110 milioane de euro cu TVA şi că 75% sunt bani publici.

Asta înseamnă că, după numărătoarea Bisericii, banii publici sunt aproximativ 83 de milioane de euro.

Plan pentru reducerea deșeurilor din plastic în Germania

Editarea genetică asupra a doi bebeluși din China, experiment iresponsabil făcut pe oameni