in

Autostrada care leagă Bucureştiul de graniţa cu Ungaria rămâne un vis. Are întârziere de opt ani

autostradă Bucureştiul Ungaria

Curtea de Conturi europeană a avut o reacție dură la adresa României din cauza întârzierilor mari înregistrate la proiectele strategice de transport. S-a avut în vedere Autostrada A1 Bucureşti – Nădlac, Curtea de Conturi europeană apreciind că este necesar ca finalizarea acestor lucrări să prindă contur cât mai repede.

Oricâte promisiuni ar face politicienii, adevărul este că nici măcar în 2030, în România nu se va circula doar pe autostradă de la București și până la granița cu Ungaria, la Nădlac. Asta scrie negru pe alb într-un raport al Curții de Conturi a Uniunii Europene, care analizează opt mari proiecte de infrastructură de importanță strategică din Uniune, printre care și autostrada de 582 de kilometri din România, scrie G4media.ro.

Potrivit raportului, planificarea ineficientă, implementarea deficitară și fragmentarea proiectelor au dus la întârzieri uriașe în finalizarea lucrărilor.
Autostrada A1 (București-Nădlac) are deja o întârziere în darea în exploatare de 8 ani, asta în condițiile în care, în prezent, nici măcar nu avem deschise șantiere pe cele mai grele porțiuni din tronsoanele Lugoj-Deva (un tronson de 9,13 kilometri din lotul 2, unde trebuie construite și două tuneluri “pentru urși” cu o lungime totală de circa 2 kilometri a fost scos la licitație anul trecut, n.red) și Sibiu-Pitești (lotul 4 este scos la licitație, nu și loturile 2 și 3).

Prin urmare, Curtea spune că este foarte puțin probabil ca până în 2030 România să închidă șoseaua de mare viteză care leagă Capitala de granița cu Ungaria. Experții instituției, care verifică modul în care s-au cheltuit banii europeni, avertizează că orice zi irosită înseamnă vieți pierdute în accidente rutiere pe drumuri depășite.

Prea multă birocraţie

Curtea de Conturi a Uniunii Europene este de părere că în România nivelul ridicat de birocrație efectează implementarea proiectelor.
”Autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificată și construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obținute autorizații. Conform calculelor Curții, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km”, spune Curtea.

Și tot România este dată ca exemplu și la ineficacitate: „În România, între Lugoj şi Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanţat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. În apropierea oraşului Deva, două porţiuni de drum, construite într-un interval de numai şapte ani, au fost conectate greşit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruşi pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii.

Pe lângă costurile aferente porţiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanţare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanţare din partea UE). Fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite”.

Exemplul vecinilor de la vest

Guvernul ungar anunţa la începutul anului că va da în folosinţă în 2020 160 de kilometri de drumuri, cu o valoare de 390 miliarde forinţi (1,2 miliarde euro), au anunțat autoritățile de la Budapesta.

Printre proiectele se numără şi secţiunea de autostradă care face legătura între oraşul Berettyoujfalu şi graniţa cu România, a declarat Ministerul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei.

Potrivit sursei citate, finalizarea acestui tronson va pune la dispoziţie cea de-a doua legătură între Ungaria şi Transilvania, după autostrada M43, care este legată de autostrada A1 (Bucureşti – Nădlac).

Autorităţile ungare subliniază că începând din 2010 au fost construiţi 500 de kilometri de autostradă, printre care şi prima conexiune cu România. Începând din 2010 şi până la finele lui 2019 au fost cheltuiţi 755 miliarde forinţi pentru modernizarea a 6.000 de kilometri de drumuri.

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC GERMANIA

Germania: Un bărbat care traversa Rinul pe un flamingo gonflabil a declanșat o amplă operaţiune de salvare

Apel disperat al soției unui român dispărut în Germania: „Vă rog să mă ajutați, poate cineva l-a văzut și are detalii!”