Ministrul Finanțelor anunță când trece România la euro. România se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări economice de după aderarea la Uniunea Europeană: trecerea de la leu la euro. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat calendarul pe care autoritățile îl au în vedere pentru intrarea în zona euro și condiția majoră care trebuie îndeplinită înainte. Mesajul vine după ce atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât și președintele Nicușor Dan au readus adoptarea monedei europene în centrul proiectelor României.
România vrea să adopte euro până în 2035
„Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro, până în 2035”, a declarat Alexandru Nazare la Banca Națională a României. Calendarul prezentat de ministrul Finanțelor presupune ieșirea României din procedura de deficit excesiv până în 2030, după care vor urma anii necesari pregătirii efective pentru trecerea la moneda unică. Nazare consideră aderarea la zona euro un obiectiv de țară care trebuie urmărit indiferent de schimbările politice.
România readuce oficial în prim-plan unul dintre cele mai importante proiecte economice abandonate în ultimii ani. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că trecerea la moneda unică trebuie să devină din nou un obiectiv major de țară, iar pentru prima dată este indicat și un orizont concret pentru atingerea lui. Planul presupune însă mai întâi rezolvarea uneia dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești și menținerea disciplinei bugetare timp de mai mulți ani.
Ținta anunțată: România să treacă la euro până în 2035
Alexandru Nazare a declarat la Banca Națională că România își propune aderarea la zona euro până în 2035. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ministrul consideră că țara trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030, urmând apoi câțiva ani de pregătire efectivă pentru adoptarea monedei. „Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro, până în 2035”, a declarat Nazare la evenimentul organizat la BNR.
Ministrul Finanțelor vrea ca adoptarea euro să devină mai mult decât o simplă țintă monetară. „De ce aderarea la euro este o țintă mult mai bună de țară, o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine? Pentru că ea antrenează și competitivitatea economiei”, a explicat el. Nazare susține că România trebuie să stabilească „linii roșii” ale politicii economice care să fie respectate indiferent de schimbările politice și de guvernele care vor veni.
„Podul din spate e rupt. Nu există decât înainte”
Problema imediată rămâne deficitul bugetar. România se află în procedura de deficit excesiv din 2020, iar Nazare respinge ideea unei pauze după coborârea deficitului spre 6% din PIB. „Nu cred că ne permitem”, a avertizat ministrul. Mesajul său a fost și mai tranșant: „Podul în spate e rupt, nu există decât înainte”. Coborârea deficitului de la aproximativ 6% spre limita europeană de 3% este, în opinia sa, partea cea mai dificilă a ajustării.
Nazare leagă direct această corecție de credibilitatea României în fața investitorilor și de costurile la care statul se împrumută. Ministrul spune că următorul pas esențial este construirea unui buget credibil pentru 2027, care să permită continuarea consolidării și eventual îmbunătățirea perspectivei ratingului suveran. „Poate că ne-am săturat să fim tot timpul pe ultima treaptă”, a spus el, pledând pentru trecerea de la simpla menținere a ratingului la obiectivul îmbunătățirii acestuia.
Isărescu: „Nu avem altă alternativă”
Mesajul ministrului vine după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit în repetate rânduri în 2026 despre revenirea la proiectul euro. În aprilie, Isărescu spunea că, după încheierea procesului de aderare la OCDE, următorul „proiect de țară” trebuie să fie adoptarea euro. În august, guvernatorul a mers mai departe: „Nu avem altă alternativă”, dar a avertizat că România nu este încă pregătită și trebuie mai întâi să își corecteze dezechilibrele fiscale.
Și președintele Nicușor Dan a susținut în acest an revenirea la obiectivul euro. În februarie, el estima că România și-ar putea propune să ajungă la indicatorii necesari într-un orizont de trei-patru ani, iar ulterior a anunțat existența unui „acord politic pentru trecerea la euro”. În august, președintele a precizat că este vorba despre un proces de durată și că România nu îndeplinește încă toate condițiile necesare.
Vezi și: Isărescu a făcut anunțul: „Suntem gata să tipărim bancnotele euro”
De la promisiune la un plan pe zece ani
Declarația lui Nazare de la BNR pune acum pentru prima dată în această formulă un termen asupra proiectului: 2030 pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv și 2035 pentru aderarea la zona euro. Ministrul a insistat că ajustarea nu trebuie făcută doar pentru Comisia Europeană sau pentru agențiile de rating. „E vorba de ambiția noastră de a avea o economie mai puternică”, a spus Nazare, cerând un consens politic care să reziste schimbărilor de guvern. Radio România Actualități a relatat declarațiile făcute la evenimentul organizat de BNR.