O parte dintre investitorii din industrie se gândesc să îşi relocheze fabricile din România în alte state din cauză că salariile cresc, iar numărul de candidaţi din piaţa muncii este din ce în ce mai redus. În plus, incertitudinile legate de fiscalitate împiedică firmele să îşi poată face planuri pe termen mediu în România, potrivit ZF.ro.
„Există mulţi investitori din zona de producţie care îşi fac în prezent calculele şi care se gândesc să plece din România. În general, aceştia activează în industrie, fie că e industria textilă sau auto şi au venit în România pentru costul redus al forţei de muncă. Aceştia au angajat oameni fără calificări foarte mari şi produc, în general, în regim lohn. Ei se gândesc să plece ca urmare a creşterii salariului minim, dar şi pe fondul emigraţiei, care face ca disponibilitatea forţei de muncă să fie din ce în ce mai redusă“, a spus Oana Munteanu, senior manager, liderul echipei de servicii de consultanţă pentru resurse umane în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.
Chiar dacă nu ar exista o creştere a salariului minim, numărul scăzut de candidaţi de pe piaţa muncii disponibili şi dornici să lucreze obligă investitorii să crească salariile angajaţilor pentru a-i reţine în companie sau pentru a-i atrage de la concurenţă, pentru a-şi putea onora comenzile de la export.
„În ultimele 3-4 luni am primit, cel puţin o dată pe săptămână, cereri de analize şi păreri pe această temă din partea investitorilor, ceea ce mi s-a părut foarte mult. Investitorii care se gândesc să plece ne cer prognoze privind evoluţia salariilor în următorii cinci ani pentru poziţii de muncitori calificaţi, necalificaţi şi ingineri. Însă la ultimele solicitări ne-a fost şi frică să acceptăm proiectele din cauza incertitudinilor legate de fiscalitate“.
Incertitudinea fiscală dă bătăi de cap bugetele companiilor
Majoritatea companiilor se află în prezent în proces de finalizare a bugetelor pentru anul viitor, iar semnele de întrebare privind proiectul de trecere a contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului începând de anul viitor le dau planurile peste cap. În mod ideal, spune Oana Munteanu, firmele îşi fac mai multe scenarii atunci când îşi construiesc bugetul de anul viitor, dar chiar şi aşa este foarte greu să justifice acţionarilor din ţările-mamă schimbările sau potenţialele modificări.
„Dacă am fi într-un mediu mai stabil din punct de vedere fiscal, ar fi altceva. Problema e că firmele nu ştiu ce se va întâmpla peste o lună, nu pe termen mediu. Ar ajuta foarte mult să existe un calendar de creştere a salariului minim pentru următorii 5 ani în care firmele să aibă încredere. Incertitudinea este o problemă mai mare decât măsura fiscală în sine, iar anul acesta a fost un ping pong în fiscalitate.“
Oana Munteanu a mai spus că sunt foarte mulţi investitori care trebuie să justifice faptul că nu îşi pot planifica bugetul de salarii în faţa celor de la sediul central din Germania, de exemplu, şi că de multe ori trebuie să le prezinte acţionarilor articole din presă care anunţă intenţiile de modificare sau modificările de fiscalitate adoptate foarte rapid.
„Problema incertitudinii este mult mai mare decât creşterea salariului minim în sine, care este o măsură care să încurajeze majorarea salariilor mici“.
Întrebată spre ce zone se orientează investitorii care vor să plece din România, Oana Munteanu a spus că aceştia se orientează către Africa de Nord, către Republica Moldova sau chiar către Bulgaria, ţară care are un mediu mai stabil şi un nivel salarial mai scăzut.
„Mai sunt investitori care iau în calcul să îşi mute fabricile în alte zone din România, ca să plece din zonele supraaglomerate, cum e vestul ţării. De asemenea, sunt unii care, dacă vor să se extindă, se duc în zonele cu mai mulţi oameni disponibili.“
Pe de altă parte, a adăugat ea, există şi antreprenori români care au fabrici în România şi în Republica Moldova şi care iau în calcul să se mute cu întreaga producţie în ţara vecină.
Plecarea oamenilor din ţară, o problemă mai mare decât majorarea salariilor
Aproximativ 210.000 de români au plecat în străinătate anul trecut, numărul acestora fiind în uşoară creştere (cu circa 15.000 de persoane) prin comparaţie cu anul 2015, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Numărul emigranţilor din 2016 la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, în ciuda faptului că salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani, iar creşterea economică a plasat România pe primul loc în UE.
“Chiar dacă unii investitori vor pleca, nu cred că vor rămâne prea mulţi oameni afectaţi de pierderea locurilor de muncă, pentru că pleacă. Cea mai mare problemă a companiilor este plecarea în străinătate a oamenilor, lipsa forţei de muncă fiind o problemă mai mare decât creşterea de salarii. Iar emigraţia este o problemă sistemică, nu pare deloc să se oprească“.
În plus, oamenii preferă se se mute din ţară decât să se relocheze în interiorul ţării, mobilitatea internă fiind foarte scăzută, deşi angajatorii din vestul ţării ar vrea să aducă mai mulţi angajaţi din alte zone. Pe de altă parte, şi pretenţiile candidaţilor sunt mai mari ca în trecut, iar unii dintre ei au resurse financiare suficiente încât să poată aştepta câteva luni până primesc o ofertă de muncă aşa cum îşi doresc.
Întrebată care este nivelul salarial pe care ar trebui să îl primească un muncitor pentru a nu pleca din ţară, Oana Munteanu a spus:
„Cred că un muncitor cu o calificare scăzută nu ar mai pleca din ţară dacă ar primi undeva la 3.500 – 4.500 de lei pe lună, având în vedere că muncitorii specializaţi, cum ar fi electricienii, câştigă deja peste acest nivel în România“.