Recrutările din penitenciare şi biserici nu mai sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de forţă de muncă a companiilor.
Guvernul pregăteşte, în toamna acestui an, lansarea unui draft al unei legi care să scurteze perioada de acordare a permiselor de muncă pentru muncitorii din ţări non-UE care să vină să lucreze în România, pentru că deficitul de forţă de muncă a atins cote alarmante, notează Ziarul Financiar.
„În Transilvania, angajatorii ne întreabă din ce în ce mai des de posibilitatea de a aduce imigranţi sirieni care să lucreze în fabrici, pentru că nu mai găsesc efectiv forţă de muncă. Nu mai există zone cu şomaj mare în România, poate cu excepţia Vasluiului, pentru că din restul regiunilor oamenii fie lucrează, fie au emigrat, iar firmele, mai ales cele din zona automotive, nu mai găsesc muncitori de niciun fel. Guvernul actual, dar şi cele viitoare, trebuie să înţeleagă că altă soluţie pentru atragerea de investiţii nu există decât dacă aducem forţă de muncă din alte ţări“, a spus Elena Antoneac, Head of Operations în cadrul companiei Nestlers Group, care oferă servicii de relocare.
Încă de anul trecut, companiile din industria auto din vestul şi din centrul ţării au relocat sute de angajaţi din Moldova în zonele în care aveau fabrici pentru a putea duce la capăt contractele pe care le aveau deja semnate, dar pentru executarea cărora nu mai găseau personal pe care să îl recruteze.
Angajații temporari și munca subcontractată: Coaliția găsește soluții împotriva „sclaviei moderne”
În prezent, obţinerea unui permis de muncă pentru un străin dintr-o ţară non-UE care doreşte să lucreze în România durează circa 4 luni, perioadă extrem de lungă având în vedere că unele companii au nevoie, uneori, de experţi pe termen scurt pe care să îi aducă în România.
„Din punctul nostru de vedere următoarea problemă arzătoare pentru România este lipsa forţei de muncă pe toate segmentele: muncitori, oameni specializaţi, ultraspecializaţi în diferite industrii. Degeaba vin companiile în România să construiască fabrici şi uzine pe fondul relaxării fiscale dacă Guvernul nu gândeşte deja soluţii rapide, facile pe termen mediu şi lung pentru mediul de afaceri în privinţa forţei de muncă. Şi nu mă refer doar la investitori străini, ci şi la companiile autohtone care trec graniţa pentru contracte, însă se întâmplă să nu poată onora volumele solicitate din cauza lipsei de personal“, a mai spus Elena Antoneac.
Totuşi, dintr-o populaţie de circa 20 de milioane de locuitori din care 8,9 milioane sunt persoane apte de muncă, doar 6 milioane au statut de angajat (inclusiv cei angajaţi fără forme legale), restul fiind muncitori în agricultura de subzistenţă, freelanceri, şomeri sau persoane care nu fac eforturi pentru a se angaja. Cei care nu sunt angajaţi şi care lucrează în agricultură, de exemplu, se angajează periodic în fabrici, dar renunţă la job pe perioada verii pentru a munci pământul sau pentru că merg să lucreze în agricultură în străinătate timp de câteva luni, spun angajatorii.
România a rămas fără suficientă forţă de muncă disponibilă după ce în ultimii ani au plecat la muncă în străinătate peste 2,4 milioane de români apţi de muncă, pentru a câştiga salarii de 5 ori mai mari sau pentru că nu îşi găseau un loc de muncă în oraşul sau în satul în care locuiau. Cu un salariu mediu de 460 de euro pe lună, în România există aproape cele mai mici salarii din Uniunea Europeană (doar în Bulgaria salariile sunt mai mici), de aceea şansele de atragere a forţei de muncă din alte state ale UE sunt limitate.
Locuri de muncă vacante pentru români în Germania: Mecanic de instalații
Liber la muncă în Elveția, de la 1 iunie se vor ridica toate restricțiile pentru români
Muncești în străinătate? Iată avantajele pe care ți le oferă un loc de muncă în afara țării