Vineri 15 noiembrie de la ora 18:30 vă invităm cu familiile şi cu prietenii, români şi mai ales ne-români, la o nouă manifestare ARO de anvergură în cadrul IKWF Interkulturelle Wochen Frankfurt, la Campus Westend Frankfurt, Fürstenbergerstraße (U-Bahn Holzhausenstraße + 10 min. pe jos).
Ne prezentăm în faţa publicului din metropolă cu o temă românească susţinută de un referent german de elită:
SÂNTANA – Troia Carpaţilor,
o fascinantă descoperire arheologică din 2018 de lângă Arad,
în colaborare cu Goethe-Universität Frankfurt
prezintă
prof. dr. Rüdiger Krause
Campus Westend Frankfurt, Hörsaalzentrum, etaj 3, sala 10
Intrarea e liberă.
Vă recomandăm sa veniţi cu o jumătate de oră mai devreme ca să admiraţi
clădirea centrală de la intrarea în universitate, monument definitoriu al
arhitecturii art déco din Frankfurt din anii ’30. https://de.wikipedia.org/wiki/I._G.-Farben-Haus
Parcare pe străzile
Füstenbergerstraße și Bremerstraße. www.uni-frankfurt.de/63536775/Sicher_über_den_Campus_der_GU_Faltplan.pdf Taversați I. G. Farben-Haus
(1), urcați pe lângă Casino până la Hörsaalzentrum (3) din Adorno-Platz, care are în față
sculptura albă strălucitoare, de 8 m
înălțime, ”Mann aus Buchstaben” sau ”Body of Knowledge”. Etajul 3, sala10, cu
vedere spre skyline Frankfurt. Merită să vizitați și să audiați, și cu copii
peste 10 ani.
„Sunteţi cu toţii bineveniţi la întâlnirile ARO!”, transmit organizatorii.
Cetatea mai mare decât Troia
Este vorba de descoperirea făcută de o echipă de arheologi mixtă româno-germană, o cetate în județul Arad, o fortificaţie uriaşă, care se întinde pe aproape 90 de hectare, şi care a fost ridicată în urmă cu aproximativ 3.400 de ani, în epoca bronzului, potrivit aradon.ro.
Cetatea Veche, cum a fost denumită de arheologi, a fost descoperită pe raza teritorială a oraşului Sântana.
Rüdiger Krause este profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt şi este cel care a pus bazele acestor săpături. Alături de el l-a luat pe profesorul Florin Gogâltan, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca.
Cei doi, alături de echipele lor, au ajuns la concluzia că Cetatea Veche din Sântana a fost ridicată în secolul XIV înainte de Hristos, respectiv cu aproximativ 3.400 de ani în urmă.
„Ne-am propus să facem cercetări la Sântana pentru o perioadă de trei ani de zile. Lucrările arheologice beneficiază de finanţare din partea landului Hesse, din Germania”, a explicat Krause.
După această introducere, profesorul german a vorbit despre importanţa descoperirilor de la Sântana. „Cetatea de la Sântana este una dintre cele mai mari fortificaţii realizate în perioada menţionată. Scopul nostru este să aflăm de ce a fost realizată această fortificaţie, de ce a fost nevoie de o asemenea construcţie”, a mai spus profesorul din Germania.
Despre cetatea grecească Troia a auzit toată lumea. Au fost realizate nenumărate filme care prezintă ceea ce era, la vremea respectivă, o civilizaţie avansată. Dar descoperirile realizate la Sântana indică faptul că Troia era foarte mică faţă de cetatea de la Sântana.
„Troia avea o suprafaţă de 29 de hectare, Cetatea de la Sântana are nu mai puţin de 89 de hectare. Clădirile din Troia au fost realizate din piatră. La Sântana, construcţiile au fost realizate din lut şi lemn, semn că civilizaţia era mai dezvoltată şi se adapta la materialele de construcţie de care dispunea. Cetatea de la Sântana a fost împrejmuită cu şanţuri de apărare adânci de peste patru metri, dar şi cu valuri de pământ de peste 20 de metri. Ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai mari şi impunătoare cetăţi din Europa”, a explicat Florin Gogâltan.
Echipele de arheologi au efectuat săpături în situl arheologic, dar au reuşit să descopere doar o mică parte din uriaşa cetate de la Sântana. În schimb, cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generaţie, au fost efectuate măsurători magneometrice, cu ajutorul cărora a fost „desenată” cetatea.
„Am cercetat aproximativ 55 de hectare din cele aproape 90. Şi, în urma măsurătorilor, am descoperit rezultate care ne sperie: un palat uriaş, cu lungimea de 100 de metri şi lăţimea de 40 de metri. Vrem să continuăm săpăturile şi, pe cât posibil, vrem să facem această cetate să fie măreaţă, la fel cum a fost în urmă cu peste 3.000 de ani. Pentru că trebuie precizat faptul că, la vremea respectivă, cetatea de la Sântana era o capitală a Europei”, a mai declarat profesorul Florin Gogâltan.