Sari la conținut

Offenbach: Serată literară ARO „Dincolo de Orizont“ cu Ioana Heidel

24/09/2019 15:50 - ACTUALIZAT 23/04/2020 15:58

Evenimentul a fost organizat de ARO Asociaţia Românilor / ARO Rumänischer Kulturverein Frankfurt e.V., www.aro-rhein-main.de, la biblioteca oraşului Offenbach din Büsing Palais în săptămâna interculturală (IKuWO 2019), 20.09.2019    

Invitata de onoare a seratei, doamna Ioana Heidel, a prezentat spectatorilor germani şi români romanul autobiografic „Dincolo de orizont“, editat în limba română în 2013. În traducerea autoarei romanul apare în limba germană în 2017 sub titlul „Mein Lebensweg bis jenseits des Horizonts“.

Romanul autobiografic al Ioanei Heidel poate fi considerat o peliculă imprimată  cu drumul parcurs în viaţă de către scriitoare, drum prezentat într-o secvenţă alternantă, uneori continuu, alteori cu meandrele și haltele lui. Sunt imagini şi peisage multicolor pastelate şi într-un limbaj original, din care însă nu lipsesc nici momentele dificile cu care autoarea a fost confruntată de-a lungul vieții.  

Romanul apare astfel ca o adevarată saga, în care însă scriitoarea a preferat să povestească nu legende şi mituri închipuite, ci propriile vise, speranţe şi trăiri, aşa cum viața i le-a scos în cale, transpunându-le dincolo de orizontul imaginaţiei într-o lume cu care se identifică.

Născută într-un sat de pe malul Deznăţuiului, în sudul Olteniei, Ioana îşi trăieşte o parte din copilărie în casa părintească cu multiple întâmplări.  O amintire deosebit de plăcută este cea a bunicului, imagine ce o va însoți toată viaţa. Nimic nu-i poate înfrânge Ioanei dorința de a se dovedi prin note bune la școala primară și generală, înfruntând chiar și unele piedici puse din partea părinților, care ar fi preferat să le fie un apropiat sprijin la bătrânețe.

Anii trec şi împreună cu ei şi viaţa aspră de internat de la Liceul Elena Cuza din Craiova, impregnată cu imaginile de neuitat ale dormitorului fetelor cu 20 de paturi, ale WC-ului comun, igrasia sălii de lectură, spalatul cu apă caldă doar o dată pe săptămână şi ale unor pedagoge nu numai dizgraţioase, ci şi cu atitudini militărești.

Urmează anii de studenţie în Bucureşti, prima întâlnire cu Sven, viitorul ei prieten şi mai târziu soţ, iar apoi vacanţele petrecute împreună, ca cea de la Costineşti şi  revelionul la Sighişoara (Schäßburg) în casa familiei lui de origine germană. Pe fondul primei iubiri, este descrisă metaforic şi atmosfera medievală ce respiră prin toţi porii Sighişoarei, de la Mocăniţa – arhaicul tren cu cărbuni atingând halucinanta viteză de 30Km/oră – până la impresionantele clădiri, biserici, pieţe şi poduri  ale vechii cetăţi săseşti. Această perioadă se încheie cu serviciul militar, de care amândoi nu au scăpat, urmată de examenul de stat şi repartiţia în noua ei patrie, Ardealul, de fapt primul ei contact cu lumea saşilor, obiceiurile, traditiile și dialectul săsesc. Noua ei viață în Ardeal, aduc Ioanei totuşi o umbră de nemulţumire interioară, fiind confruntată cu o serie de prejudecăţi familiale pe care nu le poate evita. Lumea ei, acolo unde crescuse şi se dezvoltase, rămasese undeva departe, iar acum îi era întipărită doar în gând şi în suflet…

Deşi nu-şi doreau copii, trecerea timpului le-a convertit această hotărâre, astfel că,  dupa trei ani de la căsătorie, vine pe lume fiul lor, Hendrik. Problemele de sănătate apărute ulterior îi diminuează șansele de supraviețuire , motiv pentru care  Ioana Heidel decide să ia calea înstrăinării pentru a salva viața copilului ei, ajungând în Germania.

Perioada, nu uşoară, de integrare a ei şi a băiatului aduce greutăţi iminente, dar şi progrese, în paralel cu însuşirea limbii germane. La scurt timp după evenimentele din Romania din decembrie ’89, familia se reîntregește.

Sunt descrise in continuare cu amănunte interesante, dar şi tulburătoare, noile capitole din viaţa familiei, studiul Ioanei la cursul de informatică, iar după absolvire încadrarea ei într-un serviciu din domeniul IT, ca şi încadrarea lui Sven ca inginer.

Stress-ul își lasă însă amprentele nu numai asupra psihicului Ioanei ci și a sănătăţii ei în general.  Dar şi pe acest fond labil Ioana găseşte puteri şi energie, pentru a se recalifica în domeniul medicinei la universitatea din Würzburg.

Nu lipsesc nici momentele emoţionante trăite din reveniríle Ioanei pe meleagurilor ei natale olteneşti, în special la Goicea, satul în care s-a născut.

Astfel închei succintul rezumat al interesantei cărţi prezentate la serata literară ARO din Offenbach spre a constitui un imbold pentru cititorii avizi de Bildungsroman să găsească pe viu şi în plină desfăşurare şi acţiune trăirile autoarei până “Dincolo de Orizont”.

După lectura captivantă a Ioanei Heidel în limba germană a urmat filmul documentar “Schäßburg (Sighişoara) – perla Transilvaniei, din patrimoniul cultural UNESCO”. Ca de obicei, evenimentul ARO s-a încheiat cu discuţii vii pe tema serii sau conviviale în jurul bufetului românesc. Participanţii, în majoritate germani, şi-au notat cu grijă data de 15 noiembrie 2019 ora 19, cand ARO Asociaţia Românilor organizează în cadrul săptămânii interculturale Frankfurt (IKWF 2019) un referat susţinut de prof. dr. Rüdiger Krause la Goethe Universität Frankfurt în Hörsaal 10/HZ10 despre “SÂNTANA – o fascinantă descoperire arheologică din epoca bronzului în Banatul românesc“.

Dan Eugen Munteanu – ARO Frankfurt am Main, 23.09.2019