După 9 ani în care a trăit la Frankfurt, o tânără implicată activ în viața comunităților de români din Germania, a ales să se mute din această țară, în care, spune ea, există multă superficialitate, falsitate, mai mult sau mai puțin ascunsă în spatele unor reguli și cutume ori al unui „sistem nemțesc perfect”.
Inclusiv în rândurile multora dintre conaționalii noștri din Germania, scria Ancuța Geană într-un mesaj pe Facebook, conaționali care se bat cu pumnul în piept pe unde apucă că îi ajută pe români. “Cu mulți dintre ei nu mai sunt în contact pentru că am descoperit interesele lor, dorința de afirmare, deși nu făceau nimic din ceea ce prezentau. Totul era de fațadă, pentru interese proprii. Am învățat atunci despre oameni care la suprafață sunt frumoși, însă în interior ascund multe”, explică tânăra.
“Mai bine aveați un câine, decât un copil”
Ancuța Geană a venit în Germania în 2009, pe când avea doar 20 de ani, “Din dragoste!”, pentru că prietenul ei de atunci, care avea să-i devină și soț, lucra în Germania, iar ea a considerat că indiferent de greutăți trebuie să îi fie alături.
Fără să știe limba germană, tânăra originară din Constanța a trebuit să treacă prin mai toate etapele trăite pe propria piele de mii și mii de români, de la lipsa informațiilor care să facă integrarea mai ușoară, la locuri de muncă plătite cu minimul pe economie ori la căutarea cu disperare a unei locuințe.
„Primul apartament cu chirie în care am stat era dotat cu flori de mucegai care deveneau în fiecare zi buchete generoase, geamuri prin care intra vântul de parcă locuia acolo… 650 de euro era chiria, plus cheltuieli, curentul în jur de 120 de euro, găteam pe curent și depindeam de un calorifer electric care funcționa din toamnă până în primăvara, pentru că în casă era foarte frig. Salariul nu ajungea mereu în cont pentru că se lucra la gri, 900 € pe cont și restul în mână…”, mărturisește Ancuța.
În tot acest timp, tânăra a adus-o pe lume și pe fiica ei, Luana-Maria, iar găsirea unui apartament mai bun părea o misiune imposibilă. “Din cauza salariului mic plus faptul că eram români și că aveam un copil. “Mai bine aveați un câine” – mi s-a spus”, își amintește Ancuța.
- “Am auzit foarte multe experiențe și întâmplări, la care nu am putut rămâne indiferentă”
A trebuit să învețe să se descurce, mai ales după ce relația care a adus-o în Germania s-a destrămat, însă toate acele greutăți au întărit-o și au determinat-o să se axeze pe sprijinirea românilor care se aflau în aceeași situație prin care a trecut ea. A început cu dosare de alocație, asigurări și alte servicii necesare românilor în relația cu autoritățile germane și s-a implicat în diverse activități în ajutorul comunității românești din Frankfurt.
“Am cunoscut mame cu copii care nu aveau viață socială. Trecusem prin asta și știam ce înseamnă, așa că am început să le invit acasă, formasem un grup de copii cu care dansam și cântam în limba română. Mămicile stăteau între timp de vorbă, la o cafea, și mai schimbau păreri, idei. Era un proiect care lipsea în Frankfurt, copiii erau extrem de fericiți. Au început să vină tot mai multe mame cu copii și lipsa unui spațiu adecvat a făcut din păcate imposbilă continuarea proiectului”, mai spune Ancuța, mulțumită totuși că atât cât a putut, cu resursele proprii, a reușit să pună puțină bucurie în sufletele unor români. Frumoasa brunetă s-a implicat la un moment dat și în formarea unui grup de colindători, alături de un preot român din Frankfurt, dar și în alte numeroase activități adresate comunității de români. “Eram mereu în contact cu oamenii și am auzit foarte multe experiențe și întâmplări, la care nu am putut rămâne indiferentă”, adaugă Ancuța.
Alături de George Badea, bărbatul cu care și-a refăcut viața, constănțeanca a organizat și diverse activități sociale și culturale, cei doi fiind și colaboratori ai unei emisiuni de la un post de televiziune din România, emisiuni în care au fost prezentați români de succes și realizările lor în Germania.
- Cărțile Ancuței. “Mi-am scris practic propria poveste”
Ancuța Geană este și scriitoare, fiind autoarea a două volume, unul de proză, “Iubim numai o dată”, și unul de poezii, “Iubirea în orice anotimp”, urmând să lanseze în curând și un al trelea volum, tot de proză, “A ta pentru totodeauna”. Dintre cele 2300 de persoane care îi urmăresc activitatea pe Facebook, o bună parte, în principal români stabiliți în Germania, au comandat cărțile Ancuței, iar feedback-ul a fost unul foarte pozitiv.
“Am început să scriu în momentul în care în viața mea au apărut tot mai multe schimbări, mă simțeam încărcată emoțional și am simțit că asta este cea mai bună cale de a mă descărca. În prima mea carte, am scris practic propria poveste, asta m-a ajutat să mă eliberez, stiu că mulți se regăsesc și vreau să înțeleagă că există viață și după divorț sau despărțire”, povestește Ancuța.
“Nemții sunt extrem de diplomați si dacă vor să te denigreze o fac cu zâmbetul pe buze”
De câteva luni, Ancuța Geană a închis toate activitățile în care era implicată la Frankfurt, a predat locuința și s-a mutat din Germania în Franța. O nouă țară, un nou început. Alături de fetița ei, Luana, și de George, cel care le-a fost alături în ultimii doi ani și care de asemenea a trăit o bună bucată de timp în Germania.
-Ce anume te-a determinat să pleci din Germania?
Ancuța Geană: „Germania pentru mine a însemnat mult. M-a învățat să fiu ambițioasă, încrezătoare și responsabilă. Cred că fiecare om are nevoie să trăiască aici o vreme și cu siguranță va avea ceva de învățat. Totuși, oricât de deschise ar fi porțile acestei țări, Germania te îngrădește din alte puncte de vedere. Fără a nega aspectele pozitive, lucrurile bune din această țară, trebuie să recunoaștem că în Germania multe nu sunt așa cum ni se prezintă”.
-Cum ar fi? Dă-mi te rog câteva exemple?
Ancuța Geană: “O, îți pot povesti ore în șir. Exemplele care îmi vin acum în minte sunt cele trăite prin experiența de mamă. În ultimii ani, valul de străini s-a făcut extrem de simțit în orașele mari. Pentru o programare la medic cu fetița, de exemplu, trebuia să aștept cel puțin două luni. La pediatru, chiar și cu programare, asteptam două ore. Cand ne venea rândul, nu exista un consult amănunțit, se uita puțin la ea și „totul era în regulă”, până când problema nu se mai rezolva și uite așa am ajuns la spital din cauza unor afecțiuni netratate la timp. La grădiniță, în 3 ani, copilul a învațat două cântece. Atât! Cântecele și poeziile, își au rostul lor în viața copiilor, așa că le-aș recomanda părinților să mai lucreze cu copiii acasă, chiar dacă este un efort în plus”.
“Angajatele își luau concediu medical și postau imagini din Mallorca, Tenerife”
Ancuța Geană: “Când am vrut să mă mut într-un apartament mai mare, am căutat un an de zile. Mergeam la programări și eram vreo 20 de familii pe apartament. Cu acte în regulă, cu salariul bun, nu am reusit să găsesc nimic. Sau cel puțin, nu m-au acceptat. Alt exemplu: când am vrut să îmi fac recunoașterea diplomelor pentru a lucra în grădiniță, ca educatoare, am primit răspuns că mai am nevoie de vreo 3 ani de scoală în Germania. Am aplicat totuși pentru un job într-o grădiniță care aparținea evreilor și am activitat alături de nemți. Am considerat că dacă voi munci și îmi voi da toată silința, mă vor aprecia. Ei câștigau de 3 ori mai bine, dar nu conta. Aveam ocazia să învăț și să fac progrese alături de ei. Nu m-au ocolit prejudecățile cu tentă rasistă, desi cu majoritatea mă înțelegeam foarte bine. Nemții sunt extrem de diplomați și dacă vor să te denigreze o fac cu zâmbetul pe buze și pe un ton prietenos, astfel încât tu să interpretezi că îti vor binele și chiar te ajută. În fiecare săptămână aveam o sedință în care trebuia să stabilim programul și să găsim soluții pentru copiii “problematici” din grădinița la care lucram. În fiecare săptamână, discutam aceleași teme și nu se rezolva nimic, era mereu același haos, iar angajatele își luau concediu medical și postau imagini din Mallorca, Tenerife, etc.”
„Banii nu înseamnă totul, avem nevoie să simțim bucuria din lucrurile mărunte”
-Când ți-ai dat seama că trebuie să faci o schimbare?
Ancuța Geană: “S-au schimbat multe în ultimii 3-4 ani, iar schimbările nu sunt tocmai pozitive. La începutul acestui an, am simtit că nu mă mai regăsesc în acele locuri și că am mare nevoie de o schimbare. Am ajuns la concluzia ca trebuie să schimb ceva, ca nivelul de stres este mult prea ridicat, că depresia îmi bate la usă, că m-am plafonat și cu toate cunoștințele îmi este greu să avansez, asa că am ales o altă destinație care să mă ajute să mă dezvolt, dar și să simt că trăiesc. Banii nu înseamnă totul, avem nevoie de locuri în care să ne regăsim, să simțim bucuria din lucrurile mărunte”
“Cu un copil de 6 ani, am pornit la drum încrezătoare că totul va fi bine!”
După o vacanță pe Costa de Azur, Ancuța și George au decis să se mute în Riviera Franceză, unde cu sprijinul unor români au reușit să își închiriereze un apartament și din vara acestui an locuiesc efectiv acolo. “Momentan avem o serie de proiecte, colaborăm cu birouri specializate în diverse servicii necesare străinilor și chiar dacă pentru români este ceva nou, sperăm să le câștigăm încrederea și să apeleze la serviciile noastre privind integrarea. A fost mai greu la început, însă am încredere că lucrurile își vor urma cursul și că ne vom putea pune ideile în practică. Cu un copil de 6 ani, am pornit la drum încrezătoare că totul va fi bine! Îmi voi aminti cu drag de toate clipele frumoase ale celor 9 ani din Germania, dar nu voi regreta că am plecat. A fost o etapă importantă din viața mea, care mi-a dat puterea să merg mai departe, într-o țară diferită. Le doresc succes tuturor și le mulțumesc celor care, direct sau indirect, au participat la evoluția mea”, își încheie povestea, atât cât a putut să încapă în două pagini de ziar, Ancuța Geană.
Sergiu RUSU / Muenchen