Într-un interviu în exclusivitate pentru Ziarul Românesc, europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu, actual candidat PNL la alegerile din 26 mai, ne-a vorbit despre munca de europarlamentar, drepturile românilor în calitate de cetățeni europeni, pârghiile pe care le are un eurodeputat pentru a-i sprijini pe românii din Diapora sau acțiunile concrete pe care le-a suținut de-a lungul carierei la Parlamentul European, în favoarea românilor din diaspora.
Dle. Marinescu, sunteți unul dintre cei mai experimentați europarlamentari români, cu 12 ani de activitate în Parlamentul European. Pornind de la experiența dvs, ce pârghii are un europarlamentar pentru a-i sprijini pe românii din Diapora?
Mă bucur că începem cu această întrebare pentru că s-a creat multă confuzie în jurul muncii europarlamentarilor. Iar oamenii au nevoie să știe foarte clar ce puteri are fiecare om politic pe care îl votează pentru a știi cum să îi tragă la răspundere. Să știe ce trebuie să facă guvernul pentru ei și ce trebuie să facă europarlamentarul.
Foarte simplu spus, europarlamentarul fie el german sau român, face legi sau le îmbunătățește pe cele actuale, pentru toți cetățenii europeni. Dar, dacă ești bine pregătit, dacă știi ce și unde să modifici, dacă ai influență politică pentru a-i convinge și pe alții să voteze alături de tine, atunci poți face multe lucruri bune pentru țara ta.
În ce îi privește pe românii din afara țării, ca reprezentantul lor în Parlamentul European poți să te asiguri că drepturile românilor în calitate de cetățeni europeni, înscrise în Tratat sunt respectate. Așa cum este dreptul la libera circulație sau dreptul la muncă. Se pot vota rezoluții ale Parlamentului, se pot trimite scrisori Comisiei Europene pentru a cere ca drepturile românilor să fie respectate, oriunde trăiesc sau muncesc în Uniunea Europeană.
Și ca să vă dau câteva exemple concrete, am susținut Rezoluția PE privind lucrătorii români din Marea Britanie, Rezoluția privind situația din Italia după cutremurele din 2016 pentru că acolo avem o mare comunitate de români, am atras atenția Comisiei asupra suspiciunilor întemeiate privind posibile abuzuri din partea Serviciului norvegian de protecție a copilului – Barnevernet.
Privind la activitatea dvs. de până acum, care credeți că sunt efectele prezente sau viitoare asupra românilor din afara țării?
În fond, eu muncesc cu gândul la români indiferent unde trăiesc și muncesc aceștia. Și am convingerea că cel mai important lucru pe care am putut să-l fac pentru diaspora românească a fost să pun umărul la dezvoltarea României. Pentru ca acasă lucrurile să se schimbe în bine și cine simte dorința să se întoarcă să o poată face liniștit, fără grija locului de muncă, a educației pentru copii sau a condițiilor din spitale. Și România se poate dezvolta frumos, poate reduce diferențele față de Germania, Italia, Spania, cu o primă condiție însă. Să folosim fondurile europene pe care le avem la dispoziție pentru a moderniza țara, pentru a crea noi locuri de muncă, pentru a sprijini antreprenorii și fermierii. Și bani sunt destui. Este o crimă ce se întâmplă în acest moment. Avem fonduri europene pentru transport, pentru spitale, pentru apă și canalizare dar pur și simplu sunt refuzați de actualul guvern. Doar eu am adus 6 miliarde de euro în plus pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport, bani de care se va putea folosi și România. Am obținut includerea tronsoanelor de cale ferată Timişoara-Oraviţa, Craiova-Calafat, Bucureşti-Giurgiu precum şi a drumului Focşani-Albiţa în lista de priorităţi europene. Am mai reușit să fac primul pas către accesul direct al autorităţilor regionale (consiliile judeţene) la fonduri europene pentru ca dezvoltarea orașelor și a comunelor să nu mai fie armă de șantaj politic a guvernului sau a unor șefi de partide. Am adus României 1 miliard de euro pentru proiecte de infrastructură de transport prin schimbarea metodologiei de utilizare a sumelor transferate din Fondul de Coeziune la „Mecanismul Conectarea Europei”. Și ce s-a făcut până acum? Nimic. Și atunci, cum să îi spui unui român din Spania să vină acasă ca va găsi un loc de muncă bine plătit, când fără autostrăzi este imposibil să aduci investitori, pentru a crea locuri de muncă?
Am dus o bătălie lungă cu actualul guvern pentru construirea rapidă a spitalelor regionale. Am propus trecerea celor trei proiecte la Consiliile Județene pentru că doar așa pot fi deblocate. Am propus creșterea confinanțării la 85% față de 50% cât este acum. Am mers cu aceste propuneri la comisarul Corina Crețu care mi-a confirmat că pot fi repede făcute aceste modificări dar guvernul se opune. Cum să-i spui unui român din Italia să se întoarcă acasă când în Oltenia de exemplu, nu avem un spital pediatric, iar copiii sunt trimiși în alte zone? Când spitalul regional de la Craiova se va face, dacă se va mai face, cel mai probabil prin 2027?
Alegerile pentru Parlamentul European sunt deja foarte aproape. Cum îi convingeți pe românii din diaspora să voteze PNL?
La aceste alegeri, românii au de luat cea mai importantă decizie pentru viitorul nostru, pentru că în joc este locul României în Europa. Cred că toată lumea s-a convins deja că atunci când luptăm cu PSD, luptăm pentru a menține România în Vest, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru: posibilitatea de a călători și munci în statele UE, respectarea drepturilor cetățenilor, accesul la fonduri europene pentru dezvoltare. Direcția României nu este spre Est. Am fost acolo, știm cum este și încă simțim pe pielea noastră conscințele izolării de Europa de Vest.
În plus, Partidul Național Liberal este singurul partid din România cu o autentică influență în Parlamentul European și care poate să facă cu adevărat lucruri bune pentru România. PNL este singurul partid din România cu o reală influenţă în PE, noi suntem membrii celei mai mari familii politice iar lucrul acesta se vede atunci când este vorba despre România.
Până la urmă, avem de ales între modernizarea sau stagnarea României. PNL este un autentic partid proeuropean, care nu doar că a adus fonduri europene în plus pentru România, dar vrea și știe cum să folosească acești bani. Nu sunt vorbe goale, uitați-vă la orașele conduse de primari liberali, care s-au dezvoltat folosind fondurile europene și la cele conduse de primari PSD care rămân un pol de sărăcie, așa cum se întâmplă în Oltenia și în Moldova. Eu cred că românilor din diaspora nu le va fi greu să aleagă pentru că sunt oameni care trăiesc deja bunăstarea și o doresc și pentru România.
Prestigioasa publicație Politico a scris că sunteți unul dintre cei mai influenți europarlamentari români. Cum se poate cuantifica această influență și cum se traduce ea pentru români, fie ca sunt in țară, fie că sunt în străinatate?
Marian-Jean Marinescu: Prin rezultate. Prin ceea ce am obținut la negocieri, fie pentru rapoartele mele, fie când am modificat alte rapoarte introducând prevederi în avantajul României și românilor, oriunde se află ei. Am reușit în 12 ani de activitate să construiesc un solid capital de încredere cu care am reușit să mișc lucrurile în favoarea României în câteva dosare importante. Am fost raportor principal al Parlamentului European în acest mandat pentru 15 legi europene. Dincolo de încrederea cu care am fost investit de legislativul european, aceasta înseamnă că am avut oportunitatea să croiesc aceste legi și într-o cheie favorabilă României și românilor. Scopul PNL este crearea condițiilor pentru ca românii să revină acasă. Să aibă aici autostrăzi, spitale, școli și grădinițe moderne pentru copii, să aibă locuri de muncă și salarii decente. Nu doar să jinduiască la „acasă” de Crăciun și de Paște. Nu să vadă slujba de Înviere pe internet, pentru că nu au o biserică ortodoxă în orașul din vest unde lucrează. Să le oferim acest „acasă”…chiar acasă, la standardul cu care s-au obișnuit în Germania, Franța sau Spania.
Ce credeți că ar trebui românii din diaspora să ia cu ei din vest, dacă se întorc acasă?
Marian-Jean Marinescu: Etica muncii. Vor o țară ca afară? Să se comporte ca afară. Rețeta nu este magică. Este rețeta cu care au reușit toți români cinstiți care lucrează în străinătate: trebuie să ai cunoștințe profesionale solide și să le dovedești zi de zi, să fii serios și fair, să ai respect pentru munca ta și pentru munca și opiniile celorlați, să nu promiți mai mult decât poți să faci. Vedeți, etica muncii în Uniunea Europeană și competiția bazată pe valoare și nu pe pile sau mită este ceea i-a atras pe români în UE. Acum, după atâția ani în care am văzut că la ei se poate, ambiția mea și a PNL-ului este să facem în așa fel încât să se poată și în România ce se poate în țările vestice. De ce să trimitem specialiști pe bandă în UE? Nu e mai bine să le oferim ce au nevoie aici pentru ca ei să revină acasa? V-am vorbit de activitatea mea din PE. Ca să ai astfel de rezultate îți trebuie credibilitate și parteneri puternici. Doar PNL are în PPE asta. Nu o dată mi s-a întâmplat să reușesc, împreună cu grupul PPE, al cărui vicepreședinte sunt, să impun un amendament favorabil României, și din cauza lipsei de credibilitate a PSD în grupul Socialist din PE, acest amendament să nu treacă la vot. De pildă, am convins grupul PPE să voteze un amendament al meu prin care cu banii de la Fondul de Coeziune și Fondul de Dezvoltare Regionale să poată fi finanțate rețelele de distribuție de gaz. PSD-ul nu a reușit să convingă grupul Socialist, căci nu sunt credibili. Ca atare, România a pierdut șansa de a finanța cu bani europeni rețelele de distribuție de gaze. Un alt exemplu: politica de cercetare. 100 de miliarde de euro sunt disponibili pentru cercetare în UE. Eu am depus un amendament care ar fi avantajat cercetătorii români. Am cerut ca proiectele să fie eligibile în funcție de valoarea ideii, valoarea de piață și gradul de inovare. Eu am convins grupul PPE să îmi susțină amendamentul, raportorul Dan Nica, de la PSD, nu și-a convins însă colegii din grupul Socialiștilor. Astfel, amendamentul a fost respins.
Vedeți, PNL-ul are credibilitate, construită în baza rețetei de mai sus, și își poate impune proiectele. PSD-ul nu are, familia politică europeană nu îl susține, iar asta are consecințe negative pentru români.
Aveți câteva teme pe care v-ați focusat activitatea în ultimii ani: transport, cercetare, infrastructura de sănătate. Care este legatura dintre aceste teme și diaspora?
Marian- Jean Marinescu: Legătura se numește: acasă. Știu că diasporenii vor „o țară ca afară”. Eu spun așa: noi vă pregătim o țară ca afară care să se numească acasă. PNL-ul va înlesni regulile pentru accesarea banilor europeni și vom demara construcția de autostrazi și obiective economice. Pentru că tot vorbeam de cercetare: deși are a doua populație, ca mărime, dintre țările central și est-europene, Romania are cel mai mic număr de cercetatori la 1 milion de locuitori. De ce? Pentru că cercetătorii noștri lucrează acum la CERN în Elveția, sau la Karlsruher Institut für Technologie, Germania sau la MIT, în Statele Unite. Sunt convins că unii dintre acești oameni ar fi fericiți să facă cercetare acasă, să fie aproape de prietenii și familiile lor, și asta nu doar de Crăciun sau de Paște. La fel, medicii. De la intrarea României în UE în 2007, peste 14.000 de medici au părăsit ţara pentru a se instala în vestul Europei. Statisticile arată însă că trendul se inversează. Din ce în ce mai mulți medici vor să se întoarcă acasă. Dacă vor, trebuie să aibă unde. Trebuie să le construim spitale, iar România are la dispoziție bani europeni suficienți pentru asta. Aproape 35.000 de medici lucrează în Bucureşti şi în alte şase mari oraşe, zone întregi ale ţării fiind aproape private de accesul la îngrijiri medicale. Este o fereastră incredibilă de oportunitate pe care nu ne permitem să o ratăm. Românii au trăit experiența lucrătorului migrant, cu bune și rele. Au câștigat bani și experiență. Mulți dintre ei nu mai vor să vorbeasca în germană, franceză sau spaniolă cu accent românesc. Nu mai vor să își vadă familia pe Skype sau Facetime. Nu mai vor să cheltuiască mii de euro pe bilete de avion ca să ajungă la o nuntă sau înmormântare. Acestor români, PNL-ul vrea să le construiască un ACASĂ cu bani europeni.
Andi Rădiu