Explozia din 1986 ucide și azi. Mii de mistreți sunt distruși anual în pădurile germane — carnea lor, otrăvită de cesiu radioactiv, nu poate ajunge pe nicio masă. Pe 26 aprilie 2026 se împlinesc exact 40 de ani de la cea mai gravă catastrofă nucleară din istoria omenirii. Reactorul nr. 4 de la centrala Cernobîl a explodat în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986, aruncând în atmosferă o cantitate uriașă de material radioactiv. Norul toxic a călătorit mii de kilometri, depunându-se prin ploaie pe solul mai multor țări europene, inclusiv Germania. Patru decenii mai târziu, urmele acelei nopți sunt încă vii.
Porci radioactivi în Germania
În fiecare an, autoritățile germane distrug mii de mistreți vânați legal, ale căror carcase nu pot fi valorificate. Motivul: carnea depășește limita legală de radioactivitate admisă pentru consum, stabilită la 600 de becquereli per kilogram. Un becquerel înseamnă o dezintegrare atomică pe secundă — iar 600 este pragul de la care carnea devine periculoasă pentru sănătatea umană. Unii mistreți din Bavaria aveau 5.362 Bq/kg în sezonul de vânătoare 2024-2025, adică de aproape nouă ori peste limita legală. Vânătorii care predau astfel de animale primesc compensații de la stat: 204 euro pentru un mistreț adult, 102 euro pentru un pui.
Datele obținute în exclusivitate de publicația BILD de la Oficiul Federal de Administrație din Germania arată amploarea reală a problemei. În 2025 au fost distruși 2.927 de mistreți contaminați. În 2024, numărul a fost de 3.099. În 2022 s-a atins un vârf alarmant: 7.539 de animale distruse într-un singur an. Bavaria concentrează cele mai multe cazuri — în 2022, din totalul național, 6.227 de mistreți proveneau doar din acest land. În 2025, din cele 2.927 de animale distruse la nivel național, 2.308 erau din Bavaria, 491 din Baden-Württemberg, 109 din Saxonia, 18 din Thuringia și doar unul din Renania-Palatinat.
Citiți și: Acesta este primul lucru pe care ar trebui să-l faci dacă are loc o explozie nucleară în apropierea ta: „Ai la dispoziție doar 10 sau 15 minute”
De ce tocmai pădurile și tocmai mistreții
Explicația vine de la Oficiul Federal pentru Protecție Radiologică din Germania. În terenurile agricole, cesiul-137 se leagă de mineralele argiloase din sol și nu poate fi absorbit de plante prin rădăcini. Alimentele din agricultură nu conțin practic deloc cesiu-137. În păduri însă, lucrurile stau diferit. Ciupercile absorb cesiul direct din stratul de humus, iar mistreții — care se hrănesc masiv cu ciuperci, ghinde și rădăcini — acumulează radioactivitate în mușchi și organe. Cesiul se comportă în corp ca potasiul: intră în țesuturi, emite radiații din interior și stă acolo săptămâni întregi.
Zonele cele mai contaminate
Cele mai afectate regiuni din Germania sunt Pădurea Bavareză, zona Donaumoos din sud-vestul orașului Ingolstadt, împrejurimile orașului Mittenwald și Regiunea Berchtesgaden. Toate se află în sudul Germaniei, regiuni în care ploile din primăvara lui 1986 au adus cele mai mari cantități de precipitații radioactive. Cesiul-137 are o jumătate de viață de aproximativ 30 de ani, ceea ce înseamnă că astăzi persistă în sol circa 40% din cantitatea înregistrată imediat după explozie. La ritmul actual de degradare, contaminarea va mai fi măsurabilă și peste două-trei decenii.
Autoritățile germane precizează că ciupercile culese și consumate în cantități normale nu prezintă risc radiologic semnificativ pentru populație. Pericolul real apare la consumul regulat de carne de mistreț din zonele afectate, dacă nu este testată în prealabil. Tocmai de aceea, Germania are un sistem de testare obligatorie și compensare a vânătorilor pentru animalele care nu pot fi introduse în circuitul alimentar. Sistemul funcționează, dar existența lui după 40 de ani de la accident spune, mai elocvent decât orice cifră, că Cernobîl nu s-a terminat cu adevărat în 1986.