Un studiu clinic realizat de grupul Pfizer privind pastila sa anti-COVID-19 a fost stopat după ce acest medicament antiviral a demonstrat că reduce deja cu 89% riscul de spitalizare şi de deces în rândul adulţilor care prezintă riscul de a dezvolta o formă severă a maladiei, a anunţat vineri compania farmaceutică americană, citată de Reuters.
Rezultatele par să le depăşească pe cele observate în cazul pastilei anti-COVID-19 dezvoltată de grupul Merck, Molnupiravir, care a arătat într-un studiu publicat luna trecută că reduce cu 50% riscul de deces şi de spitalizare tot în rândul pacienţilor care prezintă riscuri sporite de a dezvolta forme severe ale maladiei.
Datele complete ale acestor studii clinice nu au fost deocamdată publicate de cele două companii.
Pfizer a anunţat că intenţionează să trimită rezultatele interimare ale studiului privind pastila sa anti-COVID-19, care este administrată în combinaţie cu un antiviral mai vechi, Ritonavir, specialiştilor de la Agenţia pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite în cadrul unei proceduri pe care a demarat-o în octombrie şi care vizează obţinerea unei autorizaţii de utilizare în regim de urgenţă.
Tratamentul combinat, care va fi comercializat sub numele de Paxlovid, constă în administrarea a trei pastile de două ori pe zi.
Analiza datelor obţinute de la 1.219 pacienţi din studiul Pfizer a urmărit spitalizările şi decesele constatate în rândul persoanelor diagnosticate cu forme uşoare sau moderate de COVID-19 şi care prezentau cel puţin un factor de risc pentru a dezvolta o formă gravă, precum obezitate sau vârstă înaintată.
Studiul a descoperit că 0,8% dintre pacienţii care au primit pastila Pfizer în primele trei zile după instalarea simptomelor au fost spitalizaţi şi niciun pacient nu a murit în primele 28 de zile după tratament. Prin comparaţie, rata de spitalizare din grupul pacienţilor care au primit placebo a fost de 7%. De asemenea, în grupul placebo au fost constatate şapte decese.
Ratele au fost similare şi pentru pacienţii trataţi în primele cinci zile după apariţia simptomelor – 1% din pacienţii trataţi cu pastila COVID-19 au fost spitalizaţi, în comparaţie cu 6,7% din grupul placebo, care a inclus şi 10 decese.
Pentru a fi eficiente, antiviralele trebuie administrate cât mai devreme posibil, înainte ca infecţia să pună stăpânire pe organism. Grupul Merck a testat pastila sa anti-COVID-19 în primele cinci zile de la declanşarea simptomelor.
Pfizer nu a oferit niciun detaliu despre efectele secundare ale tratamentului său, dar a precizat că anumite evenimente adverse au fost constatate la aproximativ 20% dintre cazuri, atât în grupul tratat, cât şi în grupul placebo.
„Aceste date sugerează că antiviralul nostru cu administrare orală, dacă va fi aprobat de autorităţile de reglementare medicală, are potenţialul de a salva vieţile pacienţilor, reduce severitatea infecţiilor COVID-19 şi elimină până la nouă din zece spitalizări”, a declarat CEO-ul grupului Pfizer, Albert Bourla, într-un comunicat.
Experţii în boli infecţioase au insistat asupra faptului că prevenirea cazurilor de COVID-19 prin intermediul vaccinurilor rămâne cea mai bună cale pentru a controla pandemia, însă doar 58% dintre americani sunt în prezent vaccinaţi cu schemă completă, iar accesul vaccinurilor în multe zone ale lumii este în continuare limitat.
Pastila dezvoltată de Pfizer, care face parte din clasa inhibitorilor de protează, a fost concepută pentru a bloca o enzimă de care noul coronavirus are nevoie pentru a se înmulţi în organism.
Pastila Merck, Molnupiravir, are la bază un mecanism diferit de acţiune şi a fost creată pentru a introduce erori în codul genetic al coronavirusului. Grupul Merck a vândut deja mai multe milioane de cutii cu această pastilă – care a fost autorizată joi de autorităţile de reglementare din Marea Britanie – către Statele Unite, Marea Britanie şi alte ţări.
Marea Britanie a anunţat la începutul acestei luni că şi-a asigurat 250.000 de cutii cu pastila antivirală produsă de Pfizer.
Pfizer studiază în prezent dacă pastila sa ar putea fi utilizată şi în cazul persoanelor fără riscuri sporite de a dezvolta forme severe de COVID-19, precum şi pentru a preveni infectarea cu SARS-CoV-2 a persoanelor expuse la noul coronavirus. (Agerpres)