Aproape 300.000 de români trăiesc în regiunea Bonn. Ani de zile, mulți dintre ei au trimis mail-uri fără răspuns, au depus petiții ignorate, au așteptat programări care nu veneau niciodată. Consulatul General din Bonn funcționa doar șase ore pe săptămână — mai puțin decât un magazin de cartier — iar în locul statului român apăruseră firme-fantomă care cereau taxe mari pentru servicii pe care România le oferea, teoretic, gratuit. Sunt dezvăluirile ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a anunțat luni, într-un Reel postat pe Facebook, că a rechemat conducerea consulatului și a numit un nou consul cu 15 ani de experiență în MAE, precizând că „nu este acceptabil ca birocrația sau delăsarea să stea în calea drepturilor cetățenilor noștri din străinătate”.
Nu a fost o decizie luată în grabă: Țoiu spune că a verificat personal ce s-a întâmplat după măsurile dispuse anul trecut, iar concluzia a fost că, deși echipe suplimentare fuseseră trimise să „repare lucrurile care nu au fost făcute în trecut”, schimbările structurale nu se produseseră. Tabloul descris de ministră este al unui serviciu consular paralizat, în fața căruia diaspora din Germania nu știa „când se poate baza pe statul român să le răspundă”.
Două consulate, același eșec
La fel de dureroasă este situația consulatului din Hamburg — înființat pe hârtie, dar niciodată operaționalizat. Un consulat care există fără să funcționeze este, în termeni practici, o absență dublă: nici servicii, nici responsabilitate. Oana Țoiu a retras consulul general de acolo, motivând că „nu putem tolera stagnarea în deschiderea unui consulat nou”. Reacția sa publică vine după ce românii din regiune au semnalat în valuri probleme cu programările, un sistem online nefuncțional și drumuri inutile la ghișee. Între timp, firmele-fantomă prospera tocmai în golul lăsat de statul român — o ironie amară pentru oameni care plăteau de două ori: o dată cu banii, o dată cu timpul.
România oferă deja peste 900.000 de servicii consulare anual, dar ritmul și calitatea au rămas, în multe locuri, mult în urma nevoilor reale. Oana Țoiu spune că scopul este să scurteze „timpul de răspuns pentru mediul de afaceri care are nevoie de claritate repede” — o formulare care ar trebuie să îi includă și pe cei care nu sunt oameni de afaceri, ci pur și simplu români care vor să-și reînnoiască un act sau să primească un răspuns la o scrisoare trimisă acum un an.
Citiți și: Oana Țoiu vrea reintroducerea taxelor consulare: „Nu putem fi singura țară care oferă totul gratuit”
Bani din vize și o promisiune de modernizare
Ministra anunță și o schimbare de finanțare cu potențial pe termen lung. Pentru prima dată după mai bine de zece ani, Ministerul Afacerilor Externe a atras o sursă privată de venituri — taxele plătite de cetățenii străini pentru vizele de muncă în România. Suma estimată pentru acest an depășește 4 milioane de euro, cu o țintă de aproape 10 milioane în 2027. Aceasta este o dezvăluire în sine, asta înseamnă că numărul străinilor care vor plăti pentru o viză de muncă în România va crește de cel puțin 2,5 ori.