Te doare spatele, încerci să stai mai corect, schimbi scaunul, salteaua sau perna, faci investigații și totuși problema revine. Pentru foarte mulți oameni, primul gând este că există ceva în neregulă cu coloana, mușchii sau discurile intervertebrale. Numai că intensitatea durerii nu corespunde întotdeauna cu ceea ce apare pe un RMN. Uneori, o parte importantă a explicației se află în altă parte: stresul, anxietatea, lipsa somnului și presiunea psihică pot influența modul în care corpul percepe și menține durerea.
Este un detaliu important mai ales pentru persoanele care petrec multe ore la serviciu, lucrează la birou sau trec prin perioade lungi de tensiune. Asta nu înseamnă că „durerea este doar în cap” și nici că simptomele fizice trebuie ignorate. Dimpotrivă: specialiștii vorbesc despre o legătură reală între corp și psihic, iar în cazul durerilor persistente de spate această legătură poate deveni parte dintr-un cerc greu de întrerupt.
De ce poate începe să doară spatele atunci când suntem stresați
Printre cauzele frecvente ale durerilor de spate fără o leziune evidentă se numără lipsa mișcării, statul îndelungat pe scaun, solicitarea unilaterală și condiția fizică redusă. Peste acestea se poate suprapune însă stresul.
Presiunea profesională sau personală menținută o perioadă lungă poate crește tensiunea musculară. În același timp, somnul insuficient, lipsa recuperării, grijile și anxietatea pot influența felul în care este percepută durerea și pot contribui la persistența acesteia.
Portalul german Gesundheitsinformation.de arată, de asemenea, că durerile de spate sunt în majoritatea cazurilor „nespecifice”, adică nu poate fi identificată o singură cauză. Printre factorii care pot contribui sunt enumerate explicit stresul profesional, problemele financiare sau familiale, anxietatea și depresia.
Un RMN nu explică întotdeauna cât de tare doare
Aici apare una dintre cele mai interesante situații pentru pacienți. Două persoane pot avea modificări structurale asemănătoare, dar să resimtă durerea foarte diferit. În plus, anumite modificări observate la investigațiile imagistice nu reprezintă automat explicația simptomelor.
De aceea, specialiștii recomandă ca în cazul durerilor persistente să nu fie analizate exclusiv coloana, discurile și musculatura, ci întregul context în care apar simptomele. Contează cât se mișcă persoana, cum doarme, cât de solicitată este la serviciu, dacă trece printr-o perioadă dificilă și dacă a început să evite anumite mișcări de teama durerii.
Cum îți poți da seama că stresul are un rol
Există câteva indicii care pot ridica această suspiciune. Durerile influențate de factori psihosociali pot fi schimbătoare, intensitatea lor poate varia considerabil și uneori nu există un tipar fizic clar care să explice aceste fluctuații.
Un alt indiciu interesant este legătura cu anumite perioade din viață. Dacă durerea se accentuează în zilele foarte stresante, în perioadele cu multe griji sau cu somn insuficient și se reduce atunci când persoana este relaxată – de exemplu în concediu –, merită analizat și acest factor.
Pot apărea în același timp tensiuni musculare persistente, în special în zona gâtului, umerilor și spatelui. Asta nu dovedește singur că stresul este cauza, dar poate fi o piesă importantă din puzzle.
Capcana care poate face durerea să continue
Când o mișcare doare, reacția firească este să nu o mai faci. Problema apare atunci când teama de durere începe să limiteze tot mai mult activitatea.
Persoana se mișcă mai puțin pentru a-și „proteja” spatele, musculatura pierde treptat din forță, corpul devine mai puțin rezistent la efort, iar activitățile obișnuite pot începe să pară mai dificile. Durerea provoacă teamă, teama provoacă evitarea mișcării, iar lipsa mișcării poate întreține problema.
Informațiile medicale germane pentru pacienți subliniază tocmai acest aspect: în cazul majorității durerilor nespecifice de spate este important ca persoana să rămână activă, în loc să transforme repausul într-o strategie pe termen lung.
Există și „memoria durerii”
În cazul durerilor care persistă mult timp, lucrurile pot deveni și mai complicate. Sistemul nervos poate deveni mai sensibil la semnalele dureroase, fenomen cunoscut drept sensibilizare.
Cu alte cuvinte, durerea poate continua chiar și atunci când problema inițială nu mai explică pe deplin intensitatea simptomelor. Sistemul nervos reacționează mai rapid și mai puternic, iar pacientul poate intra într-o spirală în care durerea, teama, tensiunea și evitarea mișcării se întrețin reciproc.
Este important însă ca această explicație să nu fie interpretată greșit: durerea este reală. Faptul că psihicul și sistemul nervos influențează percepția ei nu înseamnă că pacientul o inventează.
Ce poate ajuta
Pentru durerile nespecifice de spate, recomandarea de bază este surprinzător de simplă: mișcarea și menținerea unui stil de viață activ. Exercițiile și antrenamentul adaptat individual pot crește rezistența musculaturii și pot reduce teama de mișcare.
Dacă stresul joacă un rol important, trebuie analizată și această parte a problemei. Tehnicile de relaxare, activitatea fizică, somnul suficient și identificarea surselor de stres pot fi utile. În cazul durerilor cronice există și abordări multidisciplinare, în care componenta fizică și cea psihologică sunt tratate împreună.
Dacă problemele psihice sau psihosomatice sunt importante, poate fi necesară implicarea medicului și, în anumite situații, a unui psihoterapeut. Durerea persistentă nu trebuie pusă automat pe seama stresului fără o evaluare medicală.
Citește și: A se enerva pentru nimic: acești oameni au adesea 9 probleme în comun
Când durerea de spate nu trebuie pusă pe seama stresului
Există simptome în cazul cărora este necesară evaluarea medicală rapidă. Printre semnalele de alarmă se numără problemele de control al vezicii urinare sau intestinului, amorțeala în zona genitală, paralizia sau slăbiciunea musculară importantă, febra, frisoanele și pierderea inexplicabilă în greutate.
Prin urmare, mesajul nu este „te doare spatele pentru că ești stresat”. Mesajul este că, atunci când durerea persistă și o explicație structurală nu justifică suficient simptomele, stresul, somnul, anxietatea și situația personală nu ar trebui excluse din evaluare.
Legătura dintre psihic și durerile de spate este explicată de fizioterapeutul Nils Stützer într-un interviu publicat la 1 septembrie 2026 de publicația germană Echo24. Informațiile sunt în concordanță cu recomandările portalului german Gesundheitsinformation.de, care arată că stresul profesional, grijile și alte solicitări psihice pot contribui la apariția sau persistența durerilor nespecifice de spate.