Nemții care iau ajutoare sociale, trimiși să culeagă sparanghel în locul românilor – Germania fierbe după ce premierul landului Saxonia-Anhalt, Sven Schulze de la CDU, a anunțat că vrea să oblige beneficiarii de ajutor social să muncească sezonieri în agricultură — exact locurile ocupate până acum de muncitorii din Europa de Est, în mare parte români. Declarațiile sale, făcute în exclusivitate pentru cotidianul Rheinische Post, au declanșat imediat o dezbatere aprinsă în toată Germania.
Nemții care iau ajutoare sociale, trimiși să culeagă sparanghel în locul românilor
Schulze a spus fără echivoc că statul a tolerat prea mult timp o situație în care sute de mii de oameni perfect apți de muncă stau acasă de luni până vineri, fără să ofere nicio contraprestaţie în schimbul banilor primiți. „Există prea multe cazuri în care prestațiile sunt acordate fără ca în schimb să fie cerut ceva”, a declarat politicianul creștin-democrat, adăugând că acest lucru este profund nedrept față de cei care le finanțează — adică față de toți contribuabilii germani.
Contextul nu este deloc întâmplător: la 1 iulie 2026 intră în vigoare reforma care transformă Bürgergeld în „noua securitate socială de bază”, cu reguli mult mai stricte, cu reducerea activelor protejate și cu o reorientare clară spre piața muncii. Schulze surfa pe acest val și îl împinge mai departe decât s-ar fi așteptat mulți.
„Oricine este pe deplin capabil să muncească, dar stă acasă de luni până vineri fără să facă absolut nimic, nu ar trebui pur și simplu să continue ca până acum. Trebuie să oferim muncă de interes public — și să-i împingem mai ferm în această direcție.”
Câmpurile goale și românii care nu mai vin
Premierul saxon a pus degetul pe o rană veche a agriculturii germane: fermierii din regiune se plâng de ani de zile că nu găsesc suficienți muncitori sezonieri, iar cei care vin — polonezi, bulgari, dar mai ales români — devin tot mai greu de recrutat, pe măsură ce salariile din țările lor de origine cresc. Schulze a ridicat atunci întrebarea retorică care a aprins dezbaterea: de ce nu este folosit potențialul celor care primesc prestații sociale tocmai pentru aceste locuri de muncă rămase libere?
Vezi și: „Regele Sparanghelului” a înșelat zeci de români. Acum a fost condamnat la închisoare
„Luați, de exemplu, perioada recoltei: se recoltează merele, dar cei care ajută provin în mare parte din Europa de Est. Mă întreb: de ce nu folosim acest potențial și în rândul celor care primesc în prezent beneficii?”
Saxonia-Anhalt are peste 19.200 de locuri de muncă vacante, dintre care aproape 3.400 au fost raportate doar în luna aprilie 2026. Răspunsul lui Schulze la această realitate este categoric: „Cine este pe deplin apt de muncă, stă acasă de luni până vineri și nu face absolut nimic, nu va mai putea continua așa. Trebuie să oferim muncă de interes public — și să-i împingem mai ferm în această direcție.”, a spus Schulze în Rheinische Post. Iar pentru cei care refuză, urmează sancțiuni: reduceri din ajutorul social, fără excepții.
Planul nu a rămas fără critici. Experți în politici sociale și economiști au avertizat că implementarea unui sistem de muncă obligatorie la scară largă ar costa statul mai mult decât economisește — organizarea posturilor, coordonarea activităților și documentarea sancțiunilor generând un aparat birocratic costisitor. Ministerul Federal al Muncii a calculat că o extindere națională ar presupune cheltuieli de sute de milioane de euro. Schulze a respins toate aceste argumente numindu-le „scuze”.
Nu este de ignorat nici fundalul electoral: pe 6 septembrie 2026, Saxonia-Anhalt organizează alegeri parlamentare, iar CDU se află la 26% în sondaje, în timp ce AfD conduce detașat cu 41%. Cu o retorică dură pe tema asistenței sociale, Schulze încearcă să recupereze electorat și să reocupe un teren pe care extrema dreaptă l-a confiscat de mult. Un proiect-pilot similar rulează deja în Nordhausen, Turingia, unde tineri sub 25 de ani fără calificare sunt obligați să presteze până la 40 de ore pe săptămână de muncă în folosul comunității, pentru 1,20 euro pe oră. Startul a fost haotic: mulți nu s-au prezentat, iar autoritățile locale au trimis echipe să-i ridice dimineața de acasă.