Propunerea de a efectua muncă de probă neplătită este probabil neserioasă în cazurile în care:
- are loc înaintea unui prim interviu pentru ocuparea postului;
- munca de probă ar urma să dureze mai mult de 5 zile;
- nu vă sunt explicate procesele de derulare a muncii și nu aveți persoane de contact cărora le puteți pune întrebări;
- nu vi se dă un contract de muncă provizoriu, chiar dacă îl solicitați;
- angajatorul vă dă instrucțiuni concrete cu privire la ceea ce trebuie rezolvat și până când; sunteți obligat să respectați un anume program de lucru și să fiți prezent la anumite locuri de muncă.
Sigurul scop al muncii de probă este să vă faceți o idee despre cum funcționează firma și să faceți prime experiențe cu munca în acea firmă, conform Oficiului pentru Egalitatea de Tratament a Lucrătorilor din UE.
Îndată ce sunteți însă obligat să respectați anumite pauze sau indicații exacte de muncă din partea angajatorului, se poate considera că deja aveți un raport de muncă.
Aveți impresia că angajatorul are constant de profitat de pe urma lucrului dumneavoastră dar că în rest nu primiți niciun sprijin din partea acestuia? Sau sunteți tratat exact la fel ca și ceilalți angajați și realizați în permanență activități similare cu cele ale acestora?
- În acest caz vă puteți da angajatorul în judecată pentru plata salariului pentru munca depusă.
Atenție: Dacă doriți să vă dați în judecată angajatorul pentru plata salariului, în general va trebui să prezentați tribunalului dovezi cu privire la existența unui raport de muncă.
Dacă tribunalul decide că într-adevăr este vorba despre un raport de muncă, angajatorul trebuie să vă plătească salariul. Dacă dorește să vă concedieze, acesta trebuie să respecte termenele legale de preaviz (4 săptămâni pentru data de 15 ale lunii sau pentru sfârșitul lunii).
- Atenționați-vă angajatorul cu privire la aceste prevederi legale și rugați-l să vă angajeze. Dacă vă refuză, nu ar mai trebui să prelungiți munca de probă.