
Minisummit NATO la București, Nicușor Dan alături de Zelenski. Palatul Cotroceni a devenit miercuri, 13 mai 2026, centrul nervos al securității europene. Cel de-al 11-lea Summit B9, găzduit de președintele Nicușor Dan și coprezidat alături de omologul polonez Karol Nawrocki, a reunit la București lideri din nouă state de pe Flancul Estic al NATO, aliații nordici — Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, primul lor summit B9 în această formulă extinsă —, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, reprezentantul administrației americane, subsecretarul de stat Thomas DiNanno, și, ca invitat special, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Minisummit NATO la București, Nicușor Dan alături de Zelenski
Reuniunea s-a desfășurat sub deviza „Delivering More for Transatlantic Security” și a produs o declarație comună de o claritate fără precedent: Rusia este „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa Alianței, iar sprijinul pentru Ucraina nu este un act de generozitate, ci o investiție directă în securitatea fiecăruia dintre aliați. România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară — după 2015, 2021 și 2022 — consolidându-și statutul de voce centrală a Flancului Estic, cu numai două luni înainte de Summitul NATO de la Ankara, unde deciziile de la București vor cântări greu.
Nicușor Dan a dat tonul încă din deschidere, subliniind că statele B9 și cele nordice „au o amenințare comună, Rusia, și de aceea este logic ca pozițiile noastre să fie armonizate”. România merge la Ankara cu 2,5% din PIB alocat apărării în 2026, din care 40% merg pe echipamente noi. „Suntem serioși și ne ținem de cuvânt”, a spus președintele, referindu-se la angajamentele asumate la precedentul summit al Alianței, de la Haga. Karol Nawrocki a mers mai departe, declarând că B9 nu mai este „la periferie”, ci reprezintă „un centru de gravitație al NATO„, iar conflictul declanșat de Moscova nu este unul izolat, ci o amenințare la întreaga ordine nord-atlantică. Mark Rutte a rezumat miza financiară cu laconism: „Banii sunt cruciali. Vom susține semnificativ industria de apărare.”
Citiți și: Nicușor Dan, mesaj dur: „Condamn ferm comportamentul iresponsabil al Rusiei”

Moldova și dronele, pe agenda de la București
Nicușor Dan a ridicat în fața aliaților două subiecte cu miză directă pentru România: situația Republicii Moldova și problema dronelor rusești care ajung în apropierea granițelor țării. „Este un sprijin pe care nu trebuie să îl oferim doar declarativ, ci trebuie să îl facem eficient, pentru că de securitatea lor depinde și securitatea noastră”, a afirmat șeful statului despre Moldova. În privința dronelor, a anunțat că subiectul a fost discutat direct cu secretarul general NATO și că proiectul „Santinela Estului” progresează tocmai pentru protecția cetățenilor de la granița estică.
Declarația comună adoptată la finalul summitului condamnă „acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei” — sabotaj, atacuri cibernetice, agresiune hibridă, încălcări repetate ale spațiului aerian —, reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și lansează un apel clar pentru creșterea presiunii asupra Moscovei în vederea negocierilor de pace. Un singur stat n-a semnat: Ungaria, care și-a formulat „o abținere constructivă” și a precizat că viitorul guvern de la Budapesta va decide asupra pozițiilor finale. Următoarea reuniune B9 va avea loc în Polonia. Între timp, mingea e, cum spune Rutte, pe terenul lui Putin — iar el nu pare grăbit s-o joace.
