Pentru românii din Germania, Faire Mobilität a devenit un punct de referință în chestiuni privitoare la respectarea drepturilor lor de lucrători. Înființat ca un proiect al DGB – Deutscher Gewerkschaftsbund, cea mai mare confederație sindicală din Germania, centrul de consiliere Faire Mobilität sprijină muncitorii din Europa Centrală și de Est în demersurile lor de respectare a drepturilor lor salariale și le oferă acestora informații utile în limba lor maternă despre drepturile lor în Germania.
La Faire Mobilität lucrează mai mulți români, între care și Marius Hanganu, absolvent al unei facultăți de Asistență Socială, cu o bogată experiență în voluntariat, activități sociale și sindicale.
Marius Hanganu, faceți parte din echipa Faire Mobilität din Nürnberg. Care este rolul acestui centru de consiliere şi care este ajutorul concret pe care îl poate oferi lucrătorilor români?
«Centrul de consiliere Faire Mobilität sprijină muncitorii din Europa Centrală și de Est în demersurile lor de respectare a drepturilor lor salariale și le oferă acestora informații utile în limba lor maternă despre drepturile lor în Germania.
Avem și o linie telefonică la nivel național cu privire la problemele din domeniul dreptului muncii pe timp de pandemie. Aici oferim o primă orientare, precum și sfaturi pentru ajutor suplimentar, gratuit, în diferite limbi, iar pentru limba română (0800 000 5602) suntem disponibili de luni până vineri, între orele 9:00 – 12:00 și între 13:00 – 17:00.
Momentan avem 10 centre de consiliere, în Berlin, Dortmund, Erfurt, Frankfurt (Main), Kiel, Mannheim, München, Nürnberg, Oldenburg și Stuttgart.»
Care a fost traseul dvs. profesional pe care l-ați urmat pentru a lucra alături de echipa Faire Mobilität? Câți români sunt în Faire Mobilität în toată Germania?
«Am venit în Germania în 2007 unde, după ce am învățat limba, am absolvit Facultatea de Asistență Socială în Regensburg. Am activat până acum în domeniul îngrijirii refugiaților minori, în consilierea migranților tineri și am sprijinit prin serviciul de protecție a copilului multe familii cu probleme.
În același timp am fost președintele unui consiliu al muncitorilor într-o organizație din cadrul Diakonie. Experința adunată în consiliul muncitorilor mi-a arătat cât de important este să îți cunoști drepturile și mai ales cum poți să te protejezi împotriva abuzurilor. Activez din 2017, printre altele, ca referent la DGB Berufsbildungswerk e.V. unde ofer cursuri în dreptul muncii și dreptul tarifar.
Sunt și membru fondator la IntegRo Mittelfranken e.V., o asociație care ajută românii cu informații utile în districtul Nürnberg și care sprijină mai ales oamenii să ajungă la centrele de consiliere unde pot primi ajutorul dorit. Fac această muncă voluntară de peste cinci ani.
Implicarea mea ca activist în comunitatea românilor a fost încununată profesional prin acceptarea mea la Faire Mobilität, ajungând să lucrez pentru ei din august 2019 în centrul de consiliere din Nürnberg. În afară de Berlin și Stuttgart avem peste tot consilieri români.
Suntem în jur de zece persoane la Faire Mobilität care vorbesc românește și încă patru Campaigner români. Colegii care lucrează în proiectul de Campaigner organizează multe acțiuni de informare a muncitorilor din industria cărnii.»
Care sunt problemele pentru care românii cer ajutorul dvs.?
«Foarte mulți români apelează la noi cu probleme legate de neplata salariilor și concedieri fără temei legal. Nu rare sunt întrebările legate de anumite clauze contractuale și concediul medical. Mulți români au venit la noi și cu probleme legate de șomaj sau ajutorul social.
Alte teme des întâlnite sunt legate de concediul de odihnă, proceduri juridice la Tribunalul Muncii, discriminare la locul de muncă, pierderea locuinței, dar și legate de intrarea în sindicat, de asigurarea de sănătate și accidente de muncă.»
Care este situația din industria cărnii? A fost anunțată legea care interzice intermediarii în angajarea lucrătorilor în această industrie, tocmai pentru protejarea angajaților, dintre care foarte mulți sunt români.
«După scandalurile iscate în industria cărnii și anunțul făcut de Ministerul Muncii cu privire la noua lege prin care se introduce interzicerea generală a contractelor intermediare, se poate observa deja o îmbunătățire în acest domeniu.
Multe firme au început deja din toamnă să îi angajeze pe muncitori direct, renunțând la firmele intermediare.
Momentan legea este blocată în parlament, după ce formațiunile CDU și CSU lasă de înțeles că doresc o portiță deschisă pentru firmele de muncă temporară/subcontractată.
Noi suntem convinși că lipsa organizată de răspundere al patronilor din industria cărnii nu poate fi anihilată decât printr-o lege strictă și prin controale regulate. Doar așa putem garanta că muncitorii din abatoare vor avea parte de condiții decente de muncă și de trai.
Momentan există și o nesiguranță în rândul celor care lucrează în industria cărnii și mulți încă nu știu ce se va întâmpla cu ei începând de la 1 ianuarie 2021. De aceea organizăm direct în fața firmelor evenimente de informare pentru angajații străini din industria cărnii.
Noi sperăm că legea inițiată de Hubertus Heil, Ministrul Federal al Muncii și Problemelor Sociale din Germania, să intre în vigoare anul acesta.»
O altă temă importantă este legată de drepturile sezonierilor români din Germania. Ați avut solicitări de la români care lucrează în acest sector?
«Prin acțiunile de informare pe care le-am făcut în toată Germania și atenția mediatică care s-a format în jurul acestei teme, am primit multe solicitări de la muncitorii români. O mare problemă a muncitorilor sezonieri o reprezintă lipsa contractelor de muncă traduse în limba română.
Am descoperit și faptul că mulți muncitori sezonieri sunt analfabeți funcțional, motiv pentru care am început să oferim și informații audio pe pagina noastră de internet (aici link-ul: https://www.fair-arbeiten.eu/ro/article/485.audio-faq.html).
Muncitorii ne povestesc că primesc foarte rar un fluturaș de salariu, motiv pentru care nu putem să verificăm dacă au primit cu adevărat salariul minim. O problemă în plus o reprezintă și faptul că mulți muncitori nu își notează orele de muncă.
Alte probleme comune din agricultură sunt de exemplu timpul de odihnă, condiții de cazare sub orice critică, nerespectarea carantinei, asistența medicală precară, concedieri abuzive, sancțiuni ilegale, ore suplimentare neplătite, munca în acord, lipsa toaletelor pe câmp, etc.»
Care este în general, în opinia dvs., imaginea românilor din Germania? S-a îmbunătățit de-a lungul timpului?
«Nu îmi amintesc ca românii să fi avut o imagine atât de negativă în Germania. Cu siguranță au existat unele situații în care imaginea românilor a avut de suferit (de exemplu când vorbim despre traficul de persoane, abuzul ajutoarelor sociale, crima organizată, etc.), însă nemții știu să facă deosebire între românii care doresc să se integreze aici și cei care vin cu alte intenții în vest.
Mi-a plăcut mult perspectiva unui coleg de muncă, care îmi spunea că el a remarcat că românii nu sunt atât de prezenți la nivel politic și social în Germania. În foarte multe zone am devenit una dintre cele mai mari comunități de străini, însă prezența noastră nu este atât de vizibilă la nivel de implicare în viața politică și socială a comunităților în care ne-am stabilit.
Eu cred că aici trebuie să încurajăm românii să se implice mai mult și să avem curajul să ne antrenăm în mod conștient în viața civică și politică în localitatea unde am imigrat.»
Sunteți interesat de ceea ce se întâmplă în România? Ce comparație ați face între felul în care este guvernată România, față de Germania?
«Urmăresc cu mare atenție viața politică și socială din România. Din perspectiva consilierului la Faire Mobilität nu pot comenta felul în care se guvernează România. Ca cetățean însă observ o tendință de profesionalizare politică și mă bucur să văd că au apărut partide noi care reușesc să facă politică care să apere interesele cetățenilor și nu propășirea personală.
Discuția legată de dorința românilor de a avea o țară fără penali îmi dă speranță că se va schimba ceva în România.
Vedem în același timp că până și partidele vechi din România au început să preia discurusul anti-corupție și sunt mai atenți la persoanele pe care le propun pe listele de candidați.
Să nu uităm însă că este foarte greu să comparăm România cu Germania când vine vorba de bună guvernare. Germania are în spate un alt bagaj istoric și mai ales resurse democratice și economice mult mai mari.
România vine după 30 de ani unde a primat un sistem politic corupt, bazat pe nepotism, relații și hoție.
Mă bucur enorm să văd că noi, cei din diaspora, am reușit să schimbăm puțin traiectoria acestei țări și, după alegerile pentru Parlamentul European și cele locale, observ o îmbunătățire la acest nivel. Abia aștept alegerile parlamentare din decembrie și îi invit pe această calea pe toți românii din Diaspora să meargă la vot.»
Sorin Cehan