Schimbare importantă privind organizarea forțelor de rezervă: rezerviștii ar putea rămâne activi mai mult timp decât până acum. Pentru mulți, acest lucru poate părea surprinzător, însă autoritățile spun că realitatea s-a schimbat. Oamenii sunt mai activi și mai sănătoși la vârste înaintate, iar această resursă nu ar trebui ignorată. În același timp, armata se confruntă cu provocări reale în atragerea de tineri. În acest context, soluțiile vin din zone mai puțin așteptate. Propunerea vine din partea noului președinte al asociației rezerviștilor, care consideră că actualele reguli nu mai reflectă realitatea societății. Schimbarea ar putea influența direct zeci de mii de oameni.
Limită de vârstă de 70 de ani pentru rezerviști: „Nu trebuie să irosim aceste resurse”
Germania se confruntă cu o problemă serioasă de personal militar și caută soluții neconvenționale. Bastian Ernst, noul președinte al Asociației Rezerviștilor din Germania, propune ridicarea limitei de vârstă pentru rezerviști de la 65 la 70 de ani — o schimbare de cinci ani care ar aduce în sistem o resursă umană valoroasă și adesea ignorată. Argumentul său este simplu și direct: oamenii rămân mai mult timp în formă bună și capabili să servească, iar Germania nu își poate permite să irosească această experiență.
„Nu ar trebui să irosim aceste resurse de oameni cu experiență de viață și profesională”, a continuat Ernst. Raționamentul său pornește de la o realitate demografică: dacă la capătul tânăr al piramidei de vârstă există probleme de recrutare, atunci trebuie acționat și la capătul celălalt. „Și dacă ne plângem de lipsa tinerilor, atunci ar trebui să remediem situația și la celălalt capăt al piramidei de vârstă”, a spus Ernst.
Propunerea vine într-un moment în care Bundeswehr vrea să crească masiv până în 2035 — la 260.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști — și se lovește de un deficit serios de candidați tineri. Ernst merge însă mai departe și atacă un alt tabu: angajatorii nu ar mai trebui să aibă drept de veto atunci când rezerviștii sunt chemați la exerciții.
Nimeni nu știe câți rezerviști există cu adevărat
Un alt aspect alarmant pe care Ernst îl semnalează este lipsa unor date clare despre rezerviștii disponibili. Deși între opt și nouă milioane de germani au efectuat serviciul militar de-a lungul timpului, doar aproximativ 60.000 sunt integrați ferm în planificările actuale. Asociația Rezerviștilor numără în jur de 110.000 de membri, dar nici aceasta nu acoperă decât o fracțiune din potențialul teoretic.
Ernst formulează o cerință clară: „Sarcina noului sistem de înregistrare militară va fi să determine cu exactitate această cifră.” Fără o evidență corectă, orice planificare pentru cele 200.000 de locuri de rezerviști vizate până în 2035 rămâne fragilă.
Citiți și: Coloane lungi de vehicule militare traversează Germania. Au fost emise anunțuri urgente
Angajatorii nu ar mai putea bloca participarea la exerciții
Cel mai controversat punct al propunerilor lui Ernst privește relația dintre rezerviști și angajatorii lor. În prezent, sistemul funcționează pe baza unui „dublu principiu al voluntariatului„: rezerviștii participă la exerciții de bună voie, dar și angajatorii trebuie să fie de acord. Ernst vrea să elimine acest drept de veto al angajatorilor. „Nu ar trebui să aibă drept de opoziție atunci când rezerviștii urmează să fie chemați la exerciții. Pe rezerviști înșiși nu ar trebui să îi obligăm„, a declarat el, conform BILD.
Susținere pentru această poziție vine și din lumea politică. Thomas Röwekamp, politician CDU în vârstă de 59 de ani și președinte al Comisiei pentru Apărare din Bundestag, se alătură apelului pentru slăbirea actualului principiu al dublei voluntarități. Contextul mai larg în care aceste propuneri apar este și mai relevant: ministrul apărării Boris Pistorius urmează să prezinte miercuri noua strategie militară a Germaniei — un document care stabilește cum va răspunde țara la amenințările viitoare.