O vezi în supermarket, are frunzele groase și creațe și, sincer, nu arată neapărat ca alimentul după care să întinzi mâna primul. Kale însă și-a câștigat reputația de legumă foarte nutritivă pe bună dreptate. Are puține calorii, aduce vitamine, minerale și antioxidanți și poate fi o sursă vegetală interesantă de calciu. Mai există un motiv pentru care merită atenție: conținutul de vitamina C. Kale nu „conține colagen”, așa cum se spune uneori. Plantele nu furnizează colagen. În schimb, vitamina C contribuie la formarea normală a colagenului în organism, proteină importantă pentru piele, oase, cartilaje și vasele de sânge.
Kale, varza creață care a trecut de la garnitură la „superaliment”
Kale face parte din aceeași familie cu varza, broccoli, conopida și varza de Bruxelles. Este ușor de recunoscut după frunzele sale verzi sau violacee, cu marginile puternic ondulate. Multă vreme a fost tratată ca o legumă banală. Apoi a devenit extrem de populară în alimentația modernă, mai ales datorită densității sale nutritive. Cu alte cuvinte, într-o cantitate relativ mică primești mai mulți nutrienți importanți fără un aport caloric mare.
Citește și: Alimente împotriva părului gri: Această legumă ajută la păstrarea culorii naturale a părului mai mult timp
Nu trebuie însă transformată într-un aliment miraculos. Kale nu vindecă boli și nu poate compensa o alimentație dezechilibrată. Este pur și simplu una dintre acele legume pe care merită să le avem mai des în farfurie.
De ce se vorbește despre calciul din kale
Când spunem calciu, primul lucru la care ne gândim este probabil laptele. Dar calciul există și în numeroase alimente vegetale, iar kale se numără printre legumele care îl furnizează.Acest lucru o face interesantă mai ales într-o alimentație variată, în care sursele de minerale nu trebuie să provină neapărat dintr-o singură categorie de produse. Calciul este necesar pentru menținerea sănătății oaselor și dinților și participă la funcționarea normală a mușchilor. Important este însă aportul total din alimentație, nu cantitatea oferită de o singură porție de kale.
Legătura dintre kale și colagen este alta decât pare
Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Kale nu ne oferă colagen, dar ne oferă vitamina C, iar organismul are nevoie de această vitamină pentru sinteza normală a colagenului. Este o diferență importantă. Colagenul este una dintre principalele proteine structurale ale organismului și se găsește în piele, oase, tendoane și cartilaje. Corpul îl produce singur, folosind nutrienții pe care îi primește prin alimentație. Vitamina C este unul dintre elementele necesare acestui proces. Așadar, în loc să spunem că „kale produce colagen”, formularea corectă este că vitamina C din această legumă contribuie la formarea normală a colagenului.
Ce mai găsim în frunzele sale
Kale este apreciată și pentru conținutul de vitamina K, dar și pentru vitamina A sub forma precursorilor săi, vitamina C și diferiți compuși antioxidanți. Culoarea verde intens nu este întâmplătoare. Frunzele conțin carotenoizi precum luteina și zeaxantina, substanțe întâlnite și în alte legume cu frunze verzi. Mai simplu spus: nu trebuie să căutăm ingrediente sofisticate sau foarte scumpe pentru a avea o alimentație bogată în micronutrienți. Uneori răspunsul se află chiar în raionul de legume.
Kale sau spanac? Nu trebuie să alegi
Comparația dintre kale și spanac apare frecvent, dar transformarea lor într-o competiție nu prea are sens. Ambele sunt valoroase, însă profilurile lor nutriționale diferă. Spanacul este o alegere excelentă pentru multe vitamine și minerale, în timp ce kale se remarcă prin combinația dintre vitamina C, vitamina K, carotenoizi și calciu. În plus, biodisponibilitatea mineralelor poate fi influențată de compușii prezenți în fiecare plantă.
Cea mai simplă regulă este alternarea. Astăzi spanac, mâine kale, apoi broccoli, salată, varză sau alte legume. Diversitatea este mai importantă decât găsirea unei presupuse „legume perfecte”.
Cum o mănânci fără să pară că mesteci frunze tari
Aceasta este partea care îi face pe mulți să renunțe la kale după prima încercare. Frunzele crude pot fi destul de tari și au un gust mai pronunțat decât salata obișnuită. Există însă un truc simplu: îndepărtează tulpina centrală mai tare, taie frunzele și masează-le câteva minute cu puțin ulei și zeamă de lămâie înainte de a le pune în salată. Textura devine mai plăcută.
Poți folosi kale și în supe, omlete, paste, tocănițe sau preparate trase rapid la tigaie. Merge și la cuptor, unde frunzele pot deveni crocante. Nu trebuie să mănânci un bol uriaș și nici să o consumi zilnic. Ideea este să o introduci firesc într-o alimentație variată.
Există și situații în care trebuie atenție
Faptul că un aliment este sănătos nu înseamnă că orice cantitate este potrivită pentru toată lumea. Kale este bogată în vitamina K, iar persoanele care iau anumite medicamente anticoagulante trebuie să respecte recomandările medicului privind aportul de vitamina K și să evite schimbările bruște ale consumului. În rest, pentru majoritatea oamenilor, kale poate face parte fără probleme dintr-o alimentație echilibrată.
O legumă simplă, nu o soluție miraculoasă
Poate că acesta este și cel mai interesant lucru la kale. Nu avem nevoie să-i atribuim proprietăți miraculoase pentru ca ea să fie valoroasă. Este o legumă cu densitate nutritivă bună, oferă calciu, vitamina C, vitamina K și carotenoizi și poate aduce varietate în alimentație. Iar dacă ai trecut până acum indiferent pe lângă frunzele acelea verzi și creațe din supermarket, data viitoare merită să le privești puțin diferit. În spatele aspectului modest se află o combinație de nutrienți mult mai interesantă decât lasă să se vadă.