Nu toți beneficiarii sunt oameni care „nu vor să muncească”
Aici merită făcută o distincție importantă, mai ales într-un subiect care provoacă rapid controverse. Sistemul german de Grundsicherung include și copii, părinți care au responsabilități familiale, persoane care lucrează dar nu câștigă suficient și oameni aflați în situații foarte diferite. Tocmai de aceea, cifrele totale ale beneficiarilor nu trebuie prezentate automat ca numărul „șomerilor care refuză munca”.
Reforma pornește însă de la principiul exprimat clar de Ministerul Federal al Muncii: cine are nevoie de ajutor trebuie să îl poată primi, dar cine poate munci trebuie să participe activ la procesul de revenire în câmpul muncii.
Ce înseamnă concret pentru românii din Germania
Pentru un român care lucrează în Germania de ani de zile și își pierde locul de muncă, prima distincție importantă este între Arbeitslosengeld și Grundsicherungsgeld. Grundsicherung intervine, între altele, atunci când persoana este șomeră de mai mult timp, nu are drept la Arbeitslosengeld sau veniturile disponibile nu sunt suficiente pentru trai.
Odată ajuns însă în sistemul Jobcenter, regulile sunt mai ferme decât înainte: trebuie respectate programările, trebuie demonstrate eforturile pentru găsirea unui loc de muncă și o ofertă concretă și rezonabilă nu poate fi respinsă pur și simplu pentru că este sub nivelul profesional al jobului anterior.