Sari la conținut

Un testament reciproc pentru persoanele căsătorite – Cum decid moștenirea germanii

Etichete:
09/11/2023 17:38 - ACTUALIZAT 02/01/2024 11:28
Testamentul de la Berlin

Testamentul de la Berlin – Persoanele căsătorite de obicei vor să decidă împreună ce ar trebui să se întâmple după decesul unuia dintre parteneri. Oamenii care doresc să asigure celuilalt partener nivelul de trai după propria moarte, prevenind astfel dispute privind moștenirea, pot întocmi, în Germania, un testament comun. Iată care sunt avantajele. Este utilizat de majoritatea germanilor. După cum se înțelege, este o variantă specială a testamentului comun. Germanii care au copii recurg des la acest tip de testament. Potrivit institutului din Allensbach, 59% din toate testamentele sunt de acest tip.
Unde se trăiește bine: Străinii sunt atrași ca un magnet de această țară

Testamentul de la Berlin: ce este

Mai exact, cu testamentul de la Berlin, soții se desemnează reciproc drept unic moștenitor. Astfel, decid ca abia după moartea partenerului cu viața mai lungă patrimoniul comun să fie împărțit către copii. Copiii sunt moștenitori definitivi și asta cuprinde și cazul în care un copil a murit deja iar moștenirea trebuie să ajungă la nepoți.
Ce se întâmplă cu casa mea după ce mor? Avantajele financiare pentru menținerea în familie

Care sunt avantajele Testamentului de la Berlin?

Avantajul acestui tip de testament este că bunurile trec către soțul cu viață mai lungă și nimic nu ajunge la copii, pentru moment. Astfel, nu există nicio dispută privind moștenirea. Partenerul supraviețuitor poate rămâne în locuința proprietatea cuplului. Nivelul său de trai este asigurat, iar averea este împărțită către copii numai după moartea ambilor părinți, potrivit finanztip.de.

testament germania

În plus, ceea ce a fost stabilit în mod reciproc nu mai poate fi revocat. Dacă ai numit copiii comuni ca moștenitori finali, angajamentul e reciproc. Cineva care trăiește mai mult nu îi poate dezmoșteni.
Anularea se face doar în comun, de ambii soți, prin distrugerea testamentului sau prin întocmirea unuia nou. Unul dintre parteneri poate revoca testamentul numai dacă celălalt este încă în viață.

Doar notarul poate atesta revocarea. După decesul unuia dintre parteneri, soțul supraviețuitor devine unicul moștenitor, nu poate desemna pe altcineva ca moștenitor și nici nu poate oferi copiilor alte cote de moștenire.
Cât costă să faci un testament la notar – La cine ajung bunurile tale, dacă nu îl faci

Așadar, prin Testamentul de la Berlin, copii sunt inițial dezmoșteniți la moartea primului părinte. În cazul unor relații de familie conflictuale, copii pot solicita cota lor obligatorie, motic pentru care multe testamente de la Berlin conțin clauze care să împiedice copiii să ceară cota atunci când primul părinte moare.

Cum funcționează Testamentul de la Berlin

A este căsătorit cu B Ambii au economisit active de 400.000 de euro fiecare. Au doi copii împreună, C și D. Dacă A moare, B ar moșteni jumătate (200.000 de euro), iar cei doi copii ar moșteni câte un sfert (100.000 de euro).
Aceasta este legea aplicată pentru moștenirea bunurilor din străinătate. Cum poți determina regulile

Părinții, A și B, au întocmit Testamentul de la Berlin cu o clauză de penalizare obligatorie. În consecință, mama moștenește totul după moartea tatălui, copiii numai după moartea mamei. Dacă C își cere cota-parte obligatorie după moartea tatălui ei, ea primește imediat jumătate din cota moștenire statutară, adică o optime din 400.000 de euro (= 50.000 de euro). Restul moștenește mama (350.000 euro).

Dacă și B moare după o anumită perioadă de timp, copiii moștenesc de fapt fiecare jumătate. Dar din moment ce C. a cerut partea sa obligatorie după moartea tatălui ei, acum nu primește decât partea obligatorie din averea B., adică doar un sfert (187.500 euro). D, în schimb, moștenește trei sferturi din 562.500 de euro.

Dezavantajul principal prin Testamentul de la Berlin este atunci când sunt multe bunuri de moștenit. Poate deveni costisitor, din punct de vedere fiscal, pentru copii, să moștenească simultan toate bunurile.

Continuați să citiți în Ziarul Românesc