Germania a înregistrat în 2025 un total de 24.064 de cereri de insolvență corporativă, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică (Destatis) — cel mai mare număr din 2014 încoace, când fuseseră consemnate 24.085 de cazuri. Cifrele confirmă o tendință alarmantă care nu mai poate fi pusă pe seama unor factori conjuncturali: față de 2024, numărul insolvențelor a crescut cu 10,3%, iar față de 2022, economia germană a acumulat trei ani consecutivi de deteriorare accelerată. În 2024, creșterea față de anul anterior fusese de 22,4%, iar în 2023 de 22,1% — o spirală care amintește, prin structură dacă nu prin magnitudine, de criza financiară din 2009, când Germania înregistrase 32.687 de insolvențe corporative. Creanțele creditorilor aferente procedurilor din 2025 s-au ridicat la aproximativ 47,9 miliarde de euro, în scădere față de cele 58,1 miliarde de euro din 2024 — nu pentru că situația s-ar fi îmbunătățit, ci pentru că în 2024 au căzut mai multe companii mari, cu datorii masive. Numărul insolvențelor mari — cele cu creanțe de peste 25 de milioane de euro — a scăzut cu 15,6% în 2025 față de 2024, ceea ce înseamnă că valul actual lovește în special companiile mici și mijlocii, coloana vertebrală a economiei germane. Trebuie menționat că statisticile reflectă doar cererile validate de instanțele locale după decizia inițială, iar data efectivă a depunerii cererii precede cu aproximativ trei luni înregistrarea oficială — ceea ce înseamnă că cifrele din 2025 fotografiază, de fapt, o realitate economică deja consumată în vara și toamna aceluiași an.
Sectoarele cele mai afectate de colapsul economic
Rata medie națională de insolvență în Germania s-a situat în 2025 la 69 de cazuri la 10.000 de companii, dar această medie ascunde prăpăstii sectoriale semnificative. Transporturile și depozitarea au condus detașat clasamentul cu 133 de insolvențe la 10.000 de companii — un sector lovit simultan de costurile energetice ridicate, de scăderea cererii industriale și de presiunea concurențială a operatorilor din Europa de Est.
Citește și: După 70 de ani: Faliment pentru fabrica de carton din Germania
Imediat după, industria ospitalității a înregistrat 108 cazuri, în timp ce construcțiile — un sector care în anii de boom absorbise zeci de mii de lucrători români — au ajuns la 104 insolvențe la 10.000 de firme. Furnizorii de servicii pentru afaceri, inclusiv agențiile de plasare a forței de muncă temporară, au raportat 100 de cazuri, o cifră cu implicații directe pentru muncitorii detașați sau angajați prin intermediari. Luna decembrie 2025 a venit cu un semnal suplimentar de îngrijorare: 2.037 de cereri de insolvență corporativă într-o singură lună, cu 13,7% mai multe decât în decembrie 2024, deși creanțele aferente au scăzut la 3,6 miliarde de euro față de 5,8 miliarde în aceeași perioadă a anului anterior. *Sursa: destatis
Citește și: Pepco a declarat faliment. Zeci de magazine se vor închide, încep reducerile
Insolvențele consumatorilor, o altă față a aceleiași crize
Tabloul nu se oprește la companii. În 2025, Germania a consemnat 77.219 cazuri de insolvență a consumatorilor — persoane fizice care nu și-au mai putut onora datoriile — reprezentând o creștere de 8,4% față de 2024. În decembrie 2025 singur, instanțele locale au procesat 6.278 de dosare individuale, cu 12,3% mai multe decât în luna similară a anului precedent. Cifrele de insolvență a consumatorilor nu reflectă doar dificultăți financiare individuale — ele sunt, pentru economiști, un indicator al erodării puterii de cumpărare și al tensiunilor acumulate în gospodăriile cu venituri medii și mici. Într-o Germanie care se confruntă simultan cu reindustrializare forțată, tranziție energetică costisitoare și pierderea competitivității față de Asia și Statele Unite, aceste cifre ridică o întrebare la care Berlin nu a formulat încă un răspuns clar: cât de mult din modelul economic german construit în ultimele trei decenii mai poate fi salvat, și cu ce costuri sociale.
Ai putea fi interesat de următoarea știre: Zece țări au suspendat Acordul Schengen. Măsuri de urgență la frontiere