Gelsenkirchen, orașul în care s-au mutat 6.200 de români și bulgari pentru o viață mai ușoară. Cum este însă acest scenariu văzut de către nemți?
Eckart Kuke, în vârstă de 66 de ani este un pensionar care s-a simțit responsabil de educația numeroșilor tineri, așa că a insistat să predea într-un liceu unde a cunoscut numeroși elevi străini, ruși, libanezi și turci. Nu l-a deranjat mutarea dintr-un oraș îngrijit precum Aachen în Gelsenkirchen, unde tot a patra persoană depinde de ajutorul Hartz-IV. Însă, de când s-au mutat în vecinătatea lui niște români, se simte ca într-un film. A văzut chiar și scutece folosite și alte gunoaie zburând pe geamul noilor locatari sosiți din România.
Din cele 6.200 de persoane înregistrate în Gelsenkirchen, 4.200 provin din România, iar mulți dintre aceștia sunt de etnie romă.
Potrivit reportajului realizat pe această temă de cotidianul online zeit.de, Gelsenkirchen este o locație atractivă pentru migranții din sud-estul Europei datorită prețului chiriei extrem de scăzut în comparație cu alte orașe și a traiului ieftin.
În vara anului 2014 s-au mutat familiile de români într-una din clădirile de pe strada Hertastraße. Ușile le țin întotdeauna deschise, constant vine sau pleacă cineva. Sunt zgomotoși atât ziua cât și noaptea. Le permite copiilor să fie gălăgioși uneori chiar și până la trei dimineața. Iar de multe ori, își aruncă gunoiul de pe balcon.
Kuke a fost inițial convins că la baza problemei stă lipsa de comunicare, așa că s-a decis să încerce să vorbească cu aceștia. În ziua în care li s-a adresat a vorbit cu Antonio, cel mai probabil, credea el, liderul clanului de romi. După ce i-a explicat în limba italiană regulile cu privire la sortarea gunoiului și la orele de liniște, Kuke a crezut că a reușit să se facă înțeles. Nu s-a schimbat însă nimic.
Ministrul german al Muncii: „Cetăţeanul român care cere ajutoare sociale fără muncă, să se întoarcă în ţara sa”
În scurt timp, au sosit alți chiriași, tot din România. Vechea mobilă au aruncat-o pe geam și au înlocuit-o cu alta, pe care o aduseseră cu ei.
Chiriașii care locuiau acolo în februarie și martie au fost vizitați de mai multe ori de poliție. Noaptea, vecinii terifiați auzeau urletele de ajutor ale unei femei care locuia în mansarda imobilului, fără să înțeleagă ce anume se întâmplă.
Locatarii din zonă depun astfel zilnic plângeri împotriva chiriașilor veniți din România și care le îngreunează viața de zi cu zi.
Străinilor care se stabilesc în acest oraș li se oferă broșuri în limba română și în limba bulgară în care li se explică regulile pe care trebuie să le urmeze în comunitate, inclusiv cele legate de sortarea deșeurilor. În timp, Gelsenkirchen a devenit orașul cu cea mai mare rată a șomajului din vestul Germaniei (aproape 15%). Unui simplu post de ajutor de bucătar îi revin 1.300 de candidați. Orașul este un mediu propice pentru care își caută un loc de muncă în domeniul IT, însă pentru cei care nu vorbesc limba germană și nici nu au vreo calificare, orașul nu are nimic de oferit, decât pentru cei care, în schimb, se mulțumesc să trăiască ieftin și să încaseze lunar ajutorul Hartz-IV.
Primarul orașului, Frank Baranowski, evită să își expună o părere cu privire la migranții din sud-estul Uniunii Europene care trăiesc în orașul său. Cu toate acestea, a recunoscut că autoritățile au indicii cu privire la o fraudă la sistemul de ajutoare sociale. Invitat într-o conferință pe această temă la Berlin, primarul Baranowski a subliniat existența a numeroase nereguli în orașul său. Multe clădiri în care locuiesc românii sunt pe cale să se prăbușească, nu au facturile de apă și curent plătite la zi, clădirile sunt puse în grija unor administratori suspecți și alte astfel de probleme, care rămân însă ignorate de toți cei responsabili.
… (continuarea, în ediția de marți)
Românii care muncesc, mai mulţi decât cei care cer ajutoare sociale. Datele din Nordul Germaniei