Europa își mărește din nou efectivele militare, iar schimbarea începe să îi privească direct și pe unii români din diaspora. Franța lansează din septembrie 2026 un nou serviciu militar voluntar, Germania are deja din 1 ianuarie un nou sistem de recrutare, iar Italia pregătește extinderea rezervei militare. Nu vorbim peste tot despre revenirea la armata obligatorie, dar direcția este clară: mai mulți tineri instruiți și mai mulți rezerviști disponibili.
Europa își cheamă din nou tinerii spre armată. Ce se întâmplă în Franța
În Franța, prima serie va cuprinde aproximativ 3.000 de voluntari. Programul durează zece luni: o lună de pregătire militară și nouă luni într-o unitate a Forțelor armate. Aproximativ 80% dintre participanți vor avea 18–19 ani, însă programul este deschis tinerilor de până la 25 de ani. Voluntarii primesc cel puțin 800 de euro brut pe lună, iar cazarea și masa sunt asigurate. Ei vor putea fi folosiți numai pe teritoriul francez, inclusiv în misiuni de protecție și sprijin, și nu vor fi trimiși în operațiuni militare externe. După cele zece luni intră pentru cinci ani în rezerva de disponibilitate. Parisul vrea să mărească treptat programul, cu perspectiva de a ajunge la 50.000 de participanți anual până în 2035.
Germania: serviciul rămâne voluntar, dar evidența devine obligatorie
Pentru românii din Germania, schimbarea este mai apropiată de viața de zi cu zi. Noul serviciu militar german este în vigoare din 1 ianuarie 2026. Tinerii cu cetățenie germană primesc la împlinirea vârstei de 18 ani un chestionar al Bundeswehr. Bărbații sunt obligați să răspundă, în timp ce pentru femei răspunsul este voluntar. Serviciul militar efectiv rămâne, deocamdată, voluntar. Din 1 iulie 2027, bărbații născuți în 2008 vor începe să fie chemați și la examinarea obligatorie pentru stabilirea aptitudinii militare. Atenție însă: examinarea obligatorie nu înseamnă automat încorporare.
Germania și-a rezervat totuși posibilitatea introducerii unei forme de serviciu obligatoriu, denumită Bedarfswehrpflicht, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient sau situația de securitate o va impune. Pentru activarea acesteia va fi necesară o nouă decizie legislativă. Obiectivul Germaniei este de aproximativ 260.000 de militari activi și 200.000 de rezerviști până în 2035.
Ce se întâmplă cu tinerii români din Germania
Aici contează cetățenia, nu simplul fapt că tânărul locuiește în Germania. Un tânăr care are exclusiv cetățenie română nu intră automat în noul sistem german. În schimb, dacă are dublă cetățenie română și germană, este tratat ca cetățean german din perspectiva acestor obligații. Bundeswehr precizează explicit că existența unei alte cetățenii pe lângă cea germană nu schimbă această regulă. Prin urmare, un băiat român cu cetățenie germană care face parte din generația vizată trebuie să răspundă chestionarului, exact ca ceilalți cetățeni germani.
Italia vrea mai mulți rezerviști, dar reforma nu este încă aplicată
În Italia, situația trebuie prezentată cu mai multă precauție. Guvernul italian lucrează la reforma Forțelor Armate, iar planul prevede o creștere a efectivelor cu până la 40.000 de persoane până în 2033, începând din 2028. Italia pregătește, la rândul său, o extindere importantă a Forțelor Armate. Planul de reformă prevede creșterea efectivelor cu până la 40.000 de persoane până în 2033 și crearea unui nou sistem de rezervă. Spre deosebire de Franța și Germania, această parte a reformei italiene nu este însă încă aplicată: proiectul privind noua rezervă trebuie aprobat și finanțat înainte de a deveni operațional.
Franța, Germania și Italia aleg astfel metode diferite, dar urmăresc aceeași direcție: creșterea numărului de militari și rezerviști disponibili într-o Europă în care securitatea a redevenit o prioritate majoră.
Citește și: Germania: Recrutarea pentru Bundeswehr este un eșec
Pentru românii din Germania, cea mai importantă regulă este simplă: rezidența germană nu este suficientă pentru a intra în sistem, dar cetățenia germană este. Iar pentru familiile în care copiii au dublă cetățenie româno-germană, noile reguli nu mai sunt doar o dezbatere politică, ci pot deveni o obligație concretă.