Pescarii peruani l-au observat prima dată cu secole în urmă și i-au dat un nume: El Niño — Pruncul, pentru că apărea de obicei înainte de Crăciun, când Pacificul se încălzea și bancurile de pești dispăreau. Astăzi, același fenomen a devenit unul dintre cei mai urmăriți indicatori climatici de pe planetă. Pe 11 iunie 2026, autoritatea americană pentru meteorologie NOAA a confirmat oficial: El Niño a revenit. Iar de data aceasta, contextul în care apare este mai îngrijorător ca oricând. Iată ce urmează pentru Europa și ce anume îi face pe oamenii de știință să vorbească despre un posibil record global absolut de temperatură.
NOAA confirmă: pragul oficial a fost depășit
Măsurătorile sunt clare: în Pacificul ecuatorial, temperaturile apei au depășit media multianuală cu mai mult de 0,5 grade Celsius — pragul care marchează debutul oficial al unui eveniment El Niño. Dar experții de la NOAA nu se opresc aici: aceștia estimează o probabilitate de 63% ca temperaturile să crească până în toamnă cu peste 2,0 grade Celsius față de medie, ceea ce ar clasifica evenimentul drept „foarte puternic”.
Ken Graham, directorul NOAA, a atras atenția asupra imprevizibilității fenomenului: „Fiecare eveniment El Niño este diferit, fiecare este unic prin influența sa asupra vremii noastre. Monitorizarea avansată și o mai bună înțelegere a tiparelor El Niño permit Serviciului Meteorologic Național să facă prognoze mai bune și să pregătească mai eficient publicul și partenerii noștri pentru ce urmează.”
Citiți și: Val de căldură lovește Germania: temperaturile urcă până la 34 de grade
Inundații, secetă, incendii de vegetație: un fenomen care lovește o lume deja supraîncălzită
Ceea ce îi îngrijorează cu adevărat pe cercetători nu este doar revenirea lui El Niño, ci momentul în care se produce. Atât 2023, cât și 2024 s-au numărat printre cei mai calzi ani de la începerea înregistrărilor meteorologice. El Niño se suprapune acum peste un fundal termic deja la nivel record. Institutele internaționale de cercetare consideră că această combinație face posibil ca 2027 să devină cel mai cald an din istoria omenirii, relatează Merkur.
El Niño nu rămâne în Pacificul de est. Cantități uriașe de căldură trec din ocean în atmosferă și modifică curenții de aer și tiparele de precipitații la nivel global. Unele regiuni se confruntă cu inundații severe, altele cu secetă extremă. Incendiile de vegetație, ploile torențiale și recoltele compromise sunt consecințe care tind să se înmulțească odată cu intensificarea fenomenului.
Europa resimte efectele cu o întârziere. Însă din toamnă, și Germania va fi afectată. Dacă actualul El Niño evoluează spre un „Super-El Niño”, meteorologii anticipează o iarnă 2026-2027 neobișnuit de blândă, însoțită de precipitații extreme și episoade severe de furtuni, explică expertul meteo Dominik Jung în coloana sa pentru Ippen.Media. Practic, vremea extremă nu mai este o excepție, ci un scenariu pentru care autoritățile trebuie să se pregătească.