De cât somn are nevoie, de fapt, un adult? Mult timp, răspunsul a părut simplu: opt ore pe noapte. Numai că această regulă atât de cunoscută nu spune întreaga poveste. Specialiștii în medicina somnului atrag atenția că organismul nu funcționează după un standard identic pentru toată lumea, iar încercarea de a respecta cu orice preț un anumit număr de ore poate ajunge chiar să ne îndepărteze de odihna pe care o căutăm. Adevăratul indiciu nu se află neapărat în numărul de ore petrecute în pat, ci în felul în care ne simțim după ce ne trezim. Nevoia de somn este individuală și poate fi comparată cu mărimea pantofului: ceea ce i se potrivește perfect unei persoane poate fi nepotrivit pentru alta. Un adult poate funcționa bine după șase ore, în timp ce altul poate avea nevoie de nouă.
De aceea, a petrece obligatoriu opt ore în pat nu garantează că dimineața ne vom simți mai odihniți. Pentru a înțelege de cât somn avem realmente nevoie, două întrebări sunt mai relevante decât simpla numărare a orelor: mă trezesc odihnit și îmi păstrez energia pe parcursul zilei? Un moment potrivit pentru a observa răspunsul natural al organismului poate fi perioada concediului, când alarma nu ne mai dictează ora la care trebuie să ne ridicăm din pat.
Câte ore ar trebui să dormi ca să te trezești odihnit? Ora de trezire poate fi mai importantă
Nu doar durata somnului contează. Un rol important îl are și cronotipul nostru, adică predispozițiile biologice pentru anumite ore de activitate și de somn. Expertul recomandă să ne trezim, pe cât posibil, în fiecare zi la o oră similară. Acest lucru ajută la reglarea ceasului biologic intern. Interesant este că mersul la culcare foarte devreme nu este întotdeauna o idee bună. Dacă organismul nu este încă pregătit de somn, putem începe să ne îngrijorăm inutil întrebându-ne de ce nu reușim să adormim.
Ruminația, adică analiza și îngrijorarea continuă, poate îngreuna considerabil adormirea. Gândul „trebuie să adorm acum” provoacă adesea o tensiune suplimentară. De aceea, în loc să luptăm cu somnul, este bine să lăsăm organismul să acționeze în mod natural. La fel se întâmplă și în cazul trezirilor nocturne. Simplul fapt că ne trezim noaptea nu înseamnă neapărat că există o problemă. Este important să nu intrăm atunci în panică și să nu analizăm fiecare minut rămas până dimineață. Citește și: Câtă apă trebuie să bem zilnic: regula celor doi litri, demontată
Ceasul inteligent nu știe întotdeauna cum ai dormit
Tot mai multe persoane își monitorizează somnul cu ajutorul ceasurilor și al aplicațiilor. Dispozitivele afișează durata somnului, trezirile sau fazele estimate ale somnului profund. Cu toate acestea, expertul avertizează asupra atașamentului excesiv față de aceste date. Cel mai important este cum ne simțim după trezire, nu rezultatul afișat pe ecran. Dacă ceasul indică o cantitate prea mică de somn profund, putem începe să ne îngrijorăm. Iar stresul și tensiunea sunt exact lucrurile pe care vrem să le evităm înainte de culcare.
Este mai bine să lași telefonul în afara dormitorului
Mesajele de seară, filmele sau informațiile emoționante pot stimula organismul tocmai atunci când acesta ar trebui să se liniștească. De aceea, expertul recomandă să scoatem din dormitor ecranele – telefonul, televizorul sau tableta. În schimb, putem citi o carte, asculta un podcast sau încerca o tehnică simplă de relaxare. Nu există însă o singură metodă ideală pentru a ne liniști. Fiecare persoană poate reacționa diferit. Citește și: Spune adio celor doi litri de apă pe zi. Iată cât ar trebui să bem, potrivit cercetărilor japoneze.
Când problemele de somn necesită ajutor?
Câteva nopți mai proaste în timpul unei perioade stresante nu înseamnă neapărat că suferim de tulburări de somn. Dacă însă problemele de adormire sau de menținere a somnului durează mai mult de trei luni, merită să apelăm la ajutor specializat. Expertul subliniază că tulburările de somn nu înseamnă doar insomnie. Acestea pot include și apneea în somn, sindromul picioarelor neliniștite sau tulburările ritmului somn-veghe. În cazul insomniei cronice, terapia cognitiv-comportamentală este indicată ca primă metodă de tratament – relatează FAZ.
Somnul nu ar trebui să fie o altă sarcină pe care trebuie să o îndeplinim perfect. Cu cât încercăm mai mult să îl controlăm, cu atât putem provoca mai multă tensiune în interiorul nostru. Merită să ne creăm propriul ritual de seară, să limităm stimulii emoționanți și, mai presus de toate, să ne observăm propriul organism.