Pământul s-a mișcat din nou luni dimineață, într-o zonă urmărită permanent de seismologi și responsabilă pentru cele mai puternice cutremure produse în România. Este deja al optulea seism cu magnitudinea de cel puțin 3 înregistrat în țară de la începutul lunii august, într-o perioadă în care magnitudinile au ajuns până la 4,5. Noua mișcare seismică a fost una slabă, dar readuce inevitabil în atenție scenariul unui cutremur major.
Cutremur de 3,4 în Vrancea, la 98 de kilometri adâncime
Cutremurul s-a produs luni, 31 august, la ora 07:12:37, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. INCDFP a stabilit, după evaluarea manuală revizuită, o magnitudine locală de 3,4 și o adâncime de 98 de kilometri. Epicentrul a fost localizat la aproximativ 30 de kilometri sud de Focșani, 67 de kilometri sud de Brașov, 79 de kilometri est de Sfântu-Gheorghe și 90 de kilometri sud de Bacău.
Institutul clasifică evenimentul drept cutremur de adâncime intermediară. De la începutul lunii august, în România au fost înregistrate opt seisme cu magnitudini cuprinse între 3 și 4,5. Activitatea nu reprezintă însă, prin ea însăși, dovada că se apropie un cutremur puternic. Seismele mici sunt caracteristice activității zonei Vrancea, iar apariția lor nu oferă un calendar pentru următorul eveniment seismic major.
Când va veni marele cutremur? Răspunsul seismologilor
Este întrebarea care reapare după aproape fiecare mișcare a pământului: când va lovi din nou România un cutremur major? Știința nu poate oferi astăzi o dată. Seismologii pot identifica zonele cu risc, pot calcula probabilități și pot construi scenarii pe baza cutremurelor istorice, însă nu pot anticipa cu precizie ziua, luna sau anul producerii unui seism puternic. Nici succesiunea unor cutremure mici nu poate fi folosită drept „numărătoare inversă”.
Vrancea rămâne însă principala sursă de risc seismic major pentru România. Aici se produc cutremure la adâncimi intermediare, iar energia se poate propaga pe distanțe foarte mari. Istoria arată capacitatea zonei de a produce seisme puternice: cutremurul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea 7,2 și a provocat peste 1.500 de morți, majoritatea victimelor fiind în București. Alte cutremure vrâncene puternice s-au produs în 1940, 1986 și 1990.
Un cutremur mic nu anunță automat unul mare
Un aspect esențial este că un cutremur precum cel de luni dimineață nu poate fi interpretat drept avertisment că urmează unul devastator. Doar retrospectiv se poate constata dacă un seism a fost precursorul unui eveniment mai mare. În același timp, nici perioadele de aparentă liniște nu garantează absența unui cutremur puternic. Din acest motiv, specialiștii insistă asupra evaluării vulnerabilității clădirilor și pregătirii populației, nu asupra stabilirii unei date imposibil de anticipat.
Vezi și: Cerul s-a făcut roșu după cutremurele devastatoare. Fenomenul care i-a speriat pe locuitori, explicat de specialiști
Datele oficiale publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului arată că seismul de luni a avut magnitudinea revizuită de 3,4, la 98 de kilometri adâncime, iar informațiile privind cele opt cutremure din august au fost relatate și de Agerpres. INCDFP a clasificat evenimentul drept un seism de adâncime intermediară, caracteristic activității seismice din regiunea Vrancea.
Pentru România, problema nu este dacă Vrancea mai poate produce un cutremur puternic, ci vulnerabilitatea existentă atunci când un asemenea eveniment se va produce. Data exactă nu poate fi prezisă cu metodele științifice disponibile în prezent. Tocmai de aceea, fiecare nou seism readuce în atenție aceeași realitate: zona care a produs marile cutremure ale României continuă să fie activă.