in

Albert și-a îndeplinit visele în Germania: are propriul studiou de producție în München și cântă în două trupe rock

Albert a venit în Germania prima oară acum 18 ani, cu gândul să strângă bani pentru o chitară nouă și să continue proiectul trupei sale de rock de la Mediaș. S-a întors în România, optimist ca va reuși să-și îndeplinească visele acasă. A revenit în Germania, pentru a doua oară, însă, după doi ani, s-a reîntors pe meleagurile natale. Unde e mai bine ca acasă, nu?! În 2008, realizând că planurile sale se năruiesc unul câte unul, s-a decis: „Mă mut definitiv în Germania. O să mă întorc acasă, numai în concedii“. Astăzi, Albert are propriul studio in München, propria afacere și cântă în două trupe rock în Germania. 

Mai multe trupe rock din Germania repetă și își pregătesc albumele în studioul de producție muzicală din München al unui tânăr român. Albert Eduard Mathe este originar din Mediaș și, la rândul său, cântă în două formații rock care anul trecut au câștigat premii importante la nivel internațional la concursuri de specialitate la care au participat în jur de 2000 de formații.

Pasiunea pentru muzică de altfel a fost cea care l-a adus pe Albert în Germania. Era doar un puști când, în anul 2000, a venit prima oară aici, cu dorința de a strânge bani pentru a-și cumpăra o chitară nouă. Atât. Și să se întoarcă înapoi acasă, la Mediaș,  la prieteni și la trupa rock din care făcea parte alături de alți adolescenți de vârsta sa.

Când planurile nu au ieșit întocmai cum visase el, a revenit în Germania, tot cu gândul de a strânge bani și a se întoarce în țara natală. Acasă. Unde altundeva e mai bine decât acasă, nu?

Însă realitatea de acasă a fost ca o găleată cu apă rece aruncată direct în fața tânărului care plănuia să se angajeze după terminarea facultății și să-și continue proiectul formației rock, alături de amicii săi din adolescență.

Când a realizat că tot la ce visa el e departe de a putea fi realizat în România, a plecat din nou în Germania. În 2008. Era a treia oară când lua drumul Germaniei, însă de această dată știa că nu se va mai întoarce acasă decât în concedii.

„Nu se mai găseau papuci în Mediaș” și s-a „încălțat” cu o chitară

De la 16 ani începuse să cânte la chitară, învățând primele acorduri la Clubul copiilor din Mediaș (fostele Case ale pionierilor și șoimilor patriei), și era tot mai pasionat de muzică, cântând în tot felul de trupe rock, alături de alți adolescenți și tineri din Mediaș.

Prima chitară electrică a luat-o de la o bătrână din oraș, plătind toți banii primiți de la părinți, bani cu care trebuia să-și cumpere de încălțat. Acum, după aproape două decenii, e de părere că bătrâna respectivă i-ar fi dat chitara și gratis numai să scape de instrumentul rămas de la un nepot. Însă el a dat toți banii de papuci pentru a avea acea chitară. Nu a mai contat că acasă avea în cele din urmă să fie pedepsit pentru că „nu se mai găseau papuci în Mediaș” și s-a „încălțat” cu o chitară. Veche, dar funcțională, deși a trebuit recondiționată în mare parte. A mai găsit un prieten cu chitară, apoi alții care împărțeau aceeași pasiune a muzicii rock, și au făcut împreună o trupă rock, cu care repetau ore în șir, aproape zi de zi, și cu care au ajuns să participe la tot felul de evenimente și concerte.

Câștigătorul X-Factor România, printre colegii primei trupe rock al lui Albert

Printre colegii de trupă ai adolescentului Albert se număra și un alt puști pe atunci, Tudor Turcu, originar tot din Mediaș, cel care în 2012 avea să câștige concursul X-Factor România.  „Ne trebuia un toboșar. Eu cântam la chitară, celălalt prieten la bass, ne trebuia pe cineva la tobe. Pe Tudor l-am întâlnit în centru (n.r. – în Mediaș). Era pe bicicletă. „Mă, știi să cânți la tobe?”. „Da”, răspunde el. „Păi, hai la noi în trupă!”. Am constatat ulterior că nu știa să cânte la tobe, el cânta la bongosuri, la o trupă de muzică medievală. „Bă, cred că nu merge. Știi să cânți cu vocea?”. „Da, hai să încerc”. Și atunci am știut că el e vocalul nostru”.

„La 19 ani, am dat bacu’ și le-am spus alor mei: „Plec în Germania!”

Spre finalul liceului, un prieten i-a spus de oportunitatea de a lucra un an în Germania, la München, ca voluntar la un centru de zi pentru persoane cu dizabilități.  Experiența, pe care a luat-o drept o vacanță de un an, departe de casă, i-a surâs, mai ales că putea pune și niște bani deoparte și, gândea tânărul Albert, ar fi reușit să-și cumpere în sfârșit o chitară nouă.

„La 19 ani, am dat bacu’ și le-am spus alor mei: „Plec în Germania!”, își începe povestea Albert.

Și dus a fost. „ Aveam asigurată cazarea și lucram de la 9 la 17 și învățam și germană. Am făcut germana și în liceu, dar recunosc că nu mă interesa pe atunci să învăț această limbă. Am fost un elev mediocru la această materie. Persoanele cu dizabilități veneau la 9 dimineața și stăteau până la cinci după-amiaza. Erau grupe de câte șapte persoane și mai mulți voluntari aveau grijă de ei. Le dădeam de mâncare, le cântam la chitară, îi duceam la tot felul de activități organizate special pentru ei“, povestește Albert.

De la făcut curat în trenuri, la funcție de conducere

După terminarea contractului de un an a revenit în România și cu banii strânși și-a cumpărat chitara mult dorită, a făcut școala de șoferi și s-a înscris la o postliceală de asistenți medicali, lucrând în paralel ca asistent social la o asociație de ajutorare a persoanelor vârstnice. „Împreună cu alți colegi, aveam grijă de aproximativ 800 de familii de bătrâni ori nevoiași din satele din jurul Mediașului. Îi vizitam, le duceam de mâncare, îi duceam la medic… Dimineață mergeam la muncă, după-amiază la cursuri și seara la repetiții, își continuă Albert povestea.

După aproximativ un an, și-a dat seama că îndeplinirea viselor sale e direct proporțională cu partea financiară și, cum la capitolul acesta era încă dependent de veniturile părinților săi, s-a gândit să mai meargă încă o dată în Germania.

Printr-o firmă de recrutare din București a ajuns la Nürnberg, la o firmă care se ocupa cu curățenia în trenuri, cu mulți angajați români. Luni la rând a făcut curat în trenuri, după care a ajuns șef de echipă, șef de tură, iar mai apoi a fost transferat la Würzburg, unde s-a deschis o nouă filială a firmei respective și a preluat o echipă de 35 de persoane, ocupându-se inclusiv de pontaje, vize, contabilitate.

Știa deja germană destul de bine, avea o funcție de conducere, un salariu bun, dar totuși a ales să se întoarcă în România. Nu concepea pe atunci că poate sta departe de casă, de familie, de prieteni, de trupa sa rock.

„În 2008, m-am decis. Mă mut definitiv in Germania.”

Reîntors în România, a urmat cursurile  Facultății de Drept „Simion Bărnuțiu“ din Sibiu,  specializarea administrație publică, și și-a deschis împreună cu doi prieteni un internet-cafe, ocupându-se în continuare de pasiunea sa, muzica rock.

Am avut banii calculați să îmi ajungă trei ani de zile, să nu fac nimic altceva decât facultate și muzică”, explică Albert.  Plănuia să se angajeze la o primărie din zona Sibiului, iar timpul liber să îl dedice întru totul trupei sale. După aproape trei ani, când pe la mai toate primăriile la care a încercat a primit numai refuzuri, când colegii de trupă nu își mai puteau dedica prea mult timp proiectului lor, când afacerea cu internet-cafe-ul a început să meargă tot mai prost, până când a fost nevoit să o închidă, au început să apară frustrările. „Iar în 2008, m-am decis. Mă mut definitiv în Germania. Am venit la München, unde aveam câțiva prieteni cu care am ținut legătura de când am venit prima oară, în 2000”, mărturisește Albert.

Si-a deschis propria firmă și și-a adus zece prieteni să lucreze cu el, la München

A stat la unul dintre prietenii săi o vreme, timp în care și-a căutat de lucru, însă pentru a obține mai ușor dreptul de muncă și-a deschis o firmă de curățenie. Avea deja multe cunoștințe în domeniu, după experiența anterioară în Germania, și a început să preia contracte de la firme mai mari, iar unul dintre contractori i-a cerut să aducă mai mulți oameni pentru a face față ofertei de muncă. A tras o fugă până la Mediaș, și-a adunat prietenii, le-a spus despre ofertă și, în curând, zece dintre aceștia au venit la München.

Mă simțeam foarte îndatorat prietenilor, pentru că le-am promis că o să-i ajut cu tot, cu limba germană, cu actele, cu tot ce trebuie. A fost o perioadă în care am învățat foarte multe,  de la legislație, la contracte, documente, relația cu instituțiile, cam tot. A fost foarte greu, dar mi-a prins foarte bine. Unii dintre prietenii mei au rămas aici, în Germania, alții s-au întors în România“, povestește Albert.

Astăzi,  Albert are în continuare propria sa firmă la care lucrează mai mulți români, având contracte cu birouri, bănci, grădinițe, cabinete medicale etc..

Concerte în Germania și locul I dintre 1200 de trupe rock

Ocupat de dimineața până seara târziu cu noua sa firmă, nu a mai avut timp deloc de chitară, instrumentul fiind vreme îndelungată doar un obiect decorativ în camera în care stătea cu chirie. În schimb, a cumpărat încontinuu stații, boxe, chitare, microfoane… „Nici eu nu știu ce mă apucase. Probabil pentru că toată adolescența mea am fost frustrat că nu îmi permiteam să cumpăr așa ceva”, adaugă Albert. Râde, amintindu-și cum într-un an, de Crăciun, a adus o boxă destul de mare, într-o cameră pe care o împărțea cu alți trei prieteni, spre stupefacția acestora din urmă. „I-am rugat să mă înțeleagă, e cadoul meu de Crăciun”, zâmbește Albert.

Și după ce a lăsat muzica pe ultimul plan, ocupat fiind până peste cap cu noua sa firmă, a venit și acel moment când și-a dat seama că dacă nu se reapucă de chitară, nu o va mai face niciodată. Așa a ajuns să caute o trupă în care să cânte rock și să-și îndeplinească visul din adolescență.

În prezent, Albert este chitarist în trupa Still Awake și bassist în trupa Kafkaesque, cu ambele formații având deja concerte în Germania, dar și în afara țării.

Anul trecut, în cadrul unuia dintre cele mai mari concursuri internationale ale trupelor rock, Emergenza, ambele formații în care cântă Albert Eduard Mathe au obținut premii importante. Still Awake a câștigat locul 1 prin votul publicului și al juriului, din aproximativ 2000 de trupe, iar  Kafkaesque, cealaltă formație, a fost desemnată cea mai bună trupă din Franken.

„Albert Studios” – „E locul în care vin și mă relaxez total

Studioul de producție muzicală din München al lui Albert are de asemenea o poveste interesantă și a plecat de la o întâmplare mai puțin fericită, când una dintre trupele germane din care făcea parte a fost dată afară din sala de repetiții. Investiseră destul de mult în amenajarea sălii respective, însă proprietarul găsise un alt chiriaș, de la care să scoată o chirie mai mare. După acel episod, românul s-a implicat să găsească o nouă sală de repetiții și, în cele din urmă, a identificat un spațiu care se preta la acest gen de activități. Chiar dacă între timp trupa respectivă s-a desființat, Albert a decis să nu renunțe la acel spațiu, pe care, deși era mult prea mare pentru o sală de repetiții, l-a închiriat și l-a renovat, amenajând cu timpul mai multe săli de repetiții și un studio de producție muzicală –„Albert Studios”. Sunt mai bine de trei ani și jumătate de atunci, iar în prezent la „Albert Studios” repetă opt formații, iar in studioul de pe Schatzbogenstr. 86 sunt produse diverse proiecte muzicale, audio-video, românul având mai multe colaborări atât cu ingineri de sunet din România, dar și cu germani care lucrează în domeniu.

„E locul în care vin și mă relaxez total.  Am selectat trupele care vin aici de la început, pentru că nu am vrut să fie transformat într-o văgăună. Am investit destul de mult, dar nu e o afacere. Mai bine de doi ani am tot fost pe minus, abia de acum, dacă totul merge bine, o să fiu pe zero, adică veniturile studioului să acopere cheltuielile. Dar banii nu sunt importanți când faci ceva pentru sufletul tău”, mărturisește Albert.

De altfel, tânărul originar din Mediaș a răspuns de fiecare dată afirmativ când a fost rugat să sprijine voluntar cu aparatura de sonorizare evenimente organizate de și pentru comunitatea de români din München  și chiar și-a manifestat dorința de a ajuta în continuare atunci când este nevoie de serviciile sale.

Implicat în organizarea unui festival de rock în România

Albert Eduard Mathe este implicat de aproximativ doi ani și în organizarea Festivalului de rockServus Transilvania Fest”, care are loc la Biertan, o comună de lângă Mediaș, județul Sibiu. În 2016, la invitația unui prieten, a contribuit la asigurarea sonorizării evenimentului și și-a convins colegii din trupa Still Awake să meargă în România, să cânte pe scena festivalului.

În 2017, la cea de-a treia ediție, românul din München s-a implicat și mai mult, devenind unul dintre principalii organizatori ai festivalului pe scena căruia, la ediția din 2017 (a III-a), au urcat peste 30 de trupe și artiști, o parte în recital, cealaltă în cadrul unui concurs pentru trupe de tip „newcomer”, cu un juriu din care au făcut parte Tudor Turcu, câștigătorul X-Factor 2012, actorul și muzicianul  Berti Barbera și jurnalistul medieșean Mircea Hodârnău, premiile fiind decernate de către binecunoscutul Ovidiu Lipan „Țăndărică, fostul baterist al legendarei trupe a rockului românesc, Phoenix.

Albert Eduard Mathe este un român fericit, mulțumit și recunoscător pentru ceea ce viața i-a oferit.  Din păcate, la aproape 1300 de kilometri distanță de casă.

Sergiu RUSU/ München

Un român menține jazzul „viu” în Germania. Aproape ucis de Securitate, și-a găsit refugiu în muzica pe care o practică și acum

«Mi-aș dori ca în România să se schimbe sistemul de învățământ și mass-media»

 

 

 

Cancelarul Austriei critică statele UE care nu acceptă azilanți. Dar recunoaște: ”Imigranţii nu vor să meargă în ţări precum România”

Atenție la aplicațiile pe care le descărcați pe mobil. Unele sunt false și vă pot fura toate datele