Germania a anunțat un pachet de măsuri de sprijin pentru a atenua impactul prețurilor uriașe la carburanți, iar cel mai discutat element este bonusul de criză de până la 1.000 de euro pe care angajatorii îl pot acorda salariaților, complet scutit de impozite și contribuții sociale. La prima vedere, sună ca o veste bună pentru milioane de angajați. Privind mai atent însă, tabloul devine mult mai complicat: nu există niciun drept legal la acest bonus, decizia aparține exclusiv angajatorului, iar categorii întregi de oameni — pensionari, șomeri, studenți, liber-profesioniști, angajați ai firmelor mici aflate sub presiune financiară — nu vor vedea niciun cent din această măsură. Criticile vin din toate direcțiile.
Cine primește bonusul de criză de 1.000 de euro
Companiile mari, cu situație financiară solidă, sunt cele mai probabile surse ale acestui bonus pentru angajații lor. Angajații din firme mici, aflate deja sub presiunea costurilor crescute, au șanse mult mai mici să îl primească. Angajații din sectorul public se află într-o zonă gri, decizia nefiind clarificată. În schimb, pentru liber-profesioniști și independenți, pensionari, șomeri și studenți, răspunsul este simplu și definitiv: nu există nicio posibilitate de acces la acest bonus, deoarece nu au un angajator care să îl poată acorda.
Marcel Fratzscher, președintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), a formulat explicit această inegalitate: „Plata unică scutită de taxe de până la 1.000 de euro beneficiază în primul rând angajaților din companii mari și cu situație financiară solidă, în timp ce multe alte categorii rămân fără nimic — șomeri, pensionari, studenți sau angajați ai firmelor mici.”
Citiți și: 1.000 de euro fără taxe: guvernul Merz aprobă bonusul pentru angajați, cine îl va primi
Cine se poate aștepta la bonusul de criză de 1.000 de euro și cine va fi exclus? Nu există niciun drept legal la bonus. Companiile decid singure dacă efectuează plata și își pot invoca situația financiară ca justificare.
| Angajați | Bonus posibil? |
| Angajații din companii mari, puternice din punct de vedere financiar | Probabil că da |
| Angajații din întreprinderile mici | Incertitudine – decizia aparține angajatorului |
| Angajați salariați (în funcție de contract) | Eventual |
| Angajații din sectorul public | Nu este decis încă |
| Liber profesioniști individuali și freelanceri | Nu |
| Pensionari | Nu |
| Șomerii | Nu |
| Studenți | Nu |
„O bătaie de joc” pentru meșteșugari și IMM-uri
Critica cea mai tăioasă vine din interior. Michael Kretschmer, premierul Saxoniei și membru CDU, partidul cancelarului Merz, a declarat în emisiunea de dimineață a ZDF că mulți meșteșugari și antreprenori din sectorul IMM consideră bonusul „o bătaie de joc” și se simt folosiți de stat ca simplă „casă de plăți”. Kretschmer a mai avertizat că sectorul public nu ar trebui să fie primul care beneficiază de această primă, relatează Merkur.
Economistul Michael Hüther, directorul Institutului Economiei Germane, estimează în publicația Welt că pierderile de venituri fiscale și contribuții sociale generate de această măsură ar putea ajunge la până la 12 miliarde de euro. Portalul Für-Gründer.de subliniază că tocmai liber-profesioniștii, care suportă integral pe cont propriu costurile crescute ale energiei, sunt excluși complet — pentru că nu au angajator.