A trecut un an de la eliberarea în sălbăticie a turmei de zimbri aduşi de la rezervaţii din Germania şi România. Animale din Munţii Poiana Ruscă au fost monitorizate de specialişti pentru a se vedea cum s-au adaptat, scrie Adevărul.
La un an de la eliberarea în sălbăticie a celor 14 zimbri aduşi din rezervaţii aflate în Germania şi România, cei mai mulţi dintre aceştia par să se fi acomodat cu libertatea din ţinutul sălbatic al Munţilor Poiana Ruscă. Unii au murit, în urma unor accidente – cum a fost cazul unei femele prăbuşită într-o râpă, iar un alt zimbru a preferat să rămână în apropierea satelor din Ţara Haţegului.
„Din cei 14 zimbri, trei nu au supravieţuit peste iarnă, însă este un rezultat destul de bun, ţinând cont că pentru exemplarele proaspăt introduse în sălbăticie rata de mortalitate este mult mai mare. Turma trăieşte într-o zonă relativ înaltă, pe pajiişti, de unde se retrage în pădure pentru odihnă. O femelă a adus pe lume un pui. Unul dintre zimbri a rămas însă prin apropierea localităţii Peşteniţa. Am solicitat o derogare de la minister, ca să îl putem transloca într-o altă zonă, pentru că se pare că este un exemplar care nu se adaptează la mediul natural”, a declarat, pentru adevarul.ro, Marina Drugă, managerul de proiect al WWF România.
În acest an, alte 9 – 10 exemplare vor fi aduse, din Polonia, în ţarcul de aclimatizare de la poalele Munţilor Poiana Ruscă, iar un alt grup ar putea ajunge aici anul viitor.
Zona sălbatică ocupată de zimbri, urşi şi lupi
Povestea zimbrilor eliberaţi în pădurile din Munţii Poiana Ruscă, pe o suprafaţă de circa 5.000 de hectare, puţin afectată de intervenţia omului, a început în luna mai a anului trecut, când World Wide Fund for Nature (WWF), o organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii, a adus într-un ţarc de aclimatizare din pădurile comunei Densuş prima turmă de zimbri. Doi au provenit din Rezervaţia Valea Zimbrilor din judetul Braşov, iar alte 12 exemplare au fost transportate în România din trei rezervaţii germane: Bad Berleburg, Donaumoos şi Wisentgehege Springe.
Până în vara anului trecut, zimbrii au trăit într-o zonă de sălbăticire, iniţial într-un ţarc de aclimatizare de circa 14 hectare îngrădit cu un gard de lemn şi cu unul electric şi apoi într–o altă zonă de peste 100 de hectare, înconjurată cu gard electric. Apoi au fost eliberaţi definitiv în sălbăticie, pe cele câteva mii de hectare de pădure şi fâneţe din Munţii Poiana Ruscă. Ţinutul stăpânit de turmele de zimbri este împărţit cu alte carnivore mari, cum sunt lupii sau urşii.
Zona din Munţii Poiana Ruscă este a doua în care s-a format un nucleu de resălbăticire a zimbrilor, după ce din 2014, circa 30 de zimbri au fost eliberaţi în natură în Munţii Ţarcu, pe raza comunei Armeniş, din judeţul Caraş-Severin. Acum, populaţia de zimbri eliberaţi în sălbăticie în Munţii Ţarcu a ajuns la peste 40 de animale, care explorează o suprafaţă de peste 10.000 de hectare. Cele două zone repopulate cu zimbri se află la circa 60 de kilometri una de cealaltă şi sunt unite printr-un cordon verde de pădure, care favorizează migraţia speciilor sălbatice între Carpaţii de Vest şi Carpaţii de Sud-Vest.
Până în urmă cu două secole, Munţii Carpaţi au fost un loc propice pentru turmele de zimbri.
Zimbrul european este o specie umbrelă care, odată reintrodusă cu succes, iar habitatul ei conservat în mod eficient de-a lungul Munţilor Carpaţi, va ajuta la menţinerea, la scară mare, a coridoarelor ecologice, permiţând proceselor naturale şi resălbăticirii să aibă loc, ajutând astfel natura să se vindece singură, informează WWF România.
Zimbri aduși din Germania în Munții Poiana Ruscă în cadrul unui proiect de resălbăticire