Guvernul PNL-USR-UDMR a fost demis marți la prânz, într-un vot care a șocat prin amploare și a confirmat ce mulți refuzau să creadă: coaliția pro-europeană construită după instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni era, de fapt, o construcție fragilă, ținută laolaltă mai mult din frică de alternativă decât din convingere comună. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, intitulată „Stop Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a trecut cu 281 de voturi pentru și doar patru împotrivă — cu 48 peste pragul minim necesar de 233.
Ilie Bolojan a plecat din Palatul Parlamentului înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, renunțând și la discursul tradițional de la finalul votului. Un premier care a plecat zâmbind, fără să aștepte verdictul — imaginea cea mai elocventă a zilei. Bolojan devine astfel al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului, egalând recordul absolut de voturi din octombrie 2021, când moțiunea împotriva lui Florin Cîțu adunase tot 281 de sufragii. Conflictul care a dus la această ruptură a explodat în jurul politicilor economice — reducerea deficitului, creșteri de taxe, concedieri în sectorul public, reorganizări dureroase. PSD a acuzat în plen că în zece luni inflația s-a dublat, consumul s-a prăbușit, România a intrat în recesiune tehnică și s-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Bolojan a respins toate acuzațiile: „Problema acestei moțiuni este că nu vine cu nicio alternativă. Dărâmăm un guvern, dar nu spunem ce punem în loc.”
Citiți și: PSD iese de la guvernare: soarta lui Bolojan a fost decisă
Alianța care nu vrea să-și spună numele
Paradoxul acestui vot stă în faptul că cei doi inițiatori ai moțiunii refuză să recunoască că formează o alianță. Sorin Grindeanu a fost explicit: „Faptul că am semnat aceeași moțiune nu înseamnă că există o alianță. Nu discutăm despre guvernare comună, nu discutăm despre o coaliție cu AUR.” De cealaltă parte, AUR a transmis deja că ar putea propune un nume propriu pentru funcția de prim-ministru — inclusiv varianta Călin Georgescu, un scenariu care ar tensiona imediat relațiile politice și externe ale României. Reacțiile din tabăra pro-europeană au fost dure. Președintele USR, Dominic Fritz, a catalogat votul drept „o alianță de conjunctură care sacrifică stabilitatea pentru calcule politice pe termen scurt”, iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că „este foarte ușor să dai jos un guvern — partea complicată începe după”. Ministrul Economiei, Radu Miruță, le-a transmis celor de la AUR din plenul Parlamentului că „atâta timp cât USR este în Parlament, nu vom permite ca Moscova să decidă printr-un partid ca AUR încotro să se îndrepte lucrurile.”
Executivul intră acum în regim interimar, cu puteri limitate, până la formarea unei noi majorități. Președintele Nicușor Dan urmează să cheme partidele la consultări la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier — un proces care poate dura săptămâni și care, dacă eșuează de două ori în 60 de zile, poate duce la alegeri anticipate. România se trezește marți seară fără o majoritate clară, cu două partide care au doborât împreună un guvern dar spun că nu vor guverna împreună, și cu o aritmetică parlamentară în care nimeni nu are răspunsul la întrebarea simplă: cine urmează?