Pentru mai bine de un deceniu, exista în Europa o țară care părea condamnată să poarte o etichetă imposibil de îndepărtat — aceea a statului cu cele mai șubrede finanțe publice din zona euro. Austeritate impusă din afară, pensii tăiate, salarii comprimate, populație care emigra în valuri. Imaginea acelei țări era atât de puternică în memoria colectivă a continentului, încât numele ei devenise aproape un sinonim pentru criză. Între timp, însă, ceva s-a schimbat. Acea țară a început să își reducă datoria — în timp ce o alta, mult mai mare, mult mai liniștită în declarații publice, a continuat să acumuleze. Acum, în 2026, ierarhia s-a răsturnat, iar Fondul Monetar Internațional confirmă schimbarea fără echivoc.
Această țară din zona euro are acum cea mai mare datorie
În 2026, datele sunt clare: Grecia nu mai este țara cu cea mai mare datorie publică din zona euro. Locul i l-a luat un vecin mult mai mare, cu o economie de zece ori mai puternică, dar incapabil să scape de sub povara acumulată în decenii de cheltuieli publice necontrolate.
Italia ajunge în 2026 la un raport datorie/PIB de 138,6%, față de 136,8% cât estimează Grecia pentru același an. Documentul de Finanțe Publice de la Roma și prognozele Fondului Monetar Internațional confirmă aceeași concluzie. Grecia pornea în 2020 de la peste 210% din PIB — un nivel catastrofal, produs de criza datoriilor suverane și de pandemia COVID. De atunci, Atena a înregistrat o creștere economică medie de 7,7% anual între 2021 și 2025 și și-a transformat deficitul primar de peste 7% într-un excedent de 5%. Roma, în schimb, estimează pentru 2026 o creștere de doar 0,6% — insuficientă pentru a comprima o datorie nominală care continuă să crească.
Citiți și: Germania depășește pragul de 30.000 € datorie publică pe cap de locuitor: O povară pentru cetățeni
Când va scădea datoria
Guvernul Meloni susține că datoria va scădea începând din 2027, coborând la 136,3% din PIB până în 2029, potrivit Athens Time. Autoritatea de supraveghere bugetară italiană a pus sub semnul întrebării acest scenariu: președinta Lilia Cavallari a avertizat parlamentarii că reducerea planificată ar putea fi mai mică decât promisă, din cauza costurilor energetice ridicate generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Italia rămâne și sub procedura europeană pentru deficit excesiv, deschisă după ce în 2023 deficitul a sărit la 7,4% din PIB, alimentat masiv de programul Superbonus. Comisarul european Valdis Dombrovskis a lăsat o ușă întredeschisă: o revizuire favorabilă a datelor Eurostat în toamnă ar putea schimba evaluarea Bruxellesului.