lebaraz


ortelromeno2

Revoluția lui Siegfried Mureșan: «Vom sprijini presa independentă din diaspora»



lebaraz

Mai mulți jurnaliști din diaspora au fost invitați la sediul Parlamentului European din Bruxelles de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PMP) într-o ”vizită de informare”, în perioada 8 – 10 noiembrie 2016.

Pe lângă vizita la sediului Parlamentului European, jurnaliștii au vizitat sediul Partidului Popular European (PPE). Invitați au fost reprezentanți ai principalelor publicații din diaspora, mulți dintre aceștia fiind membri ai Uniunii Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (UJRP) cu sediul la Viena.

wink

foto-2

Siegfried Mureșan, 35 de ani, născut la Hunedoara, licențiat în Economie, cu un master la Universitatea „Humboldt” din Berlin, are o mare experiență în instituțiile europene. Ales eurodeputat în 2014 pe listele PMP, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European. Din 2015 este și purtător de cuvânt al Partidului Popular European. Este raportorul Grupului PPE pentru Bugetul Uniunii Europene din 2017, iar în 2018 va fi raportor principal pentru Bugetul UE, prima dată când un român ocupă o asemenea funcție importantă. L-am întrebat dacă din bugetul de aproximativ 150 de miliarde de euro s-ar găsi fonduri pentru sprijinirea presei din diaspora. Ideile sale seamănă cu o autentică revoluție: un politician promite să sprijine concret presa independentă din străinătate, în timp ce curentul majoritar din politică este adeptul sugrumării oricărei voci ieșite din pluton.

Domnule Siegfried Mureșan, care a fost ideea organizării acestei întâlniri?

«Fiecare membru al PE are în fiecare an un contingent de 110 persoane pe care le poate invita la Parlament cu scopul ca acestea să poată cunoaște modul în care funcționează instituțiile europene și în special PE și mie mi s-a părut important să invit anul acesta și un grup de jurnaliști români care activează în afara granițelor țării care furnizează informație românilor care trăiesc în afara României. În același timp am vrut să aud temele care vă preocupă pe dvs. și ca formatori de opinie  și ca reprezentanți ai românilor din afara țării.»

Deși are o importanță strategică, presa din diaspora este subfinanțată, are mari probleme. Este foarte greu, de multe ori oamenii care scriu fac și alte meserii. Cum o puteți sprijini?

«La nivelul UE avem bugete anuale ale UE, dar totul face parte dintr-un cadru bugetar multianual pe șapte ani de zile în cadrul căruia se stabilesc prioritățile strategice. Ne aflăm în momentul de față în cadrul 2014 – 2020.

Când s-au decis prioritățile pentru acest cadru bugetar în anul 2013 s-au stabilit ca priorități arii economice care să ducă la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă, inovare, cercetare dezvoltare, politică de infrastructură… Între timp, vedem că mass media liberă, independentă, puternică, pe picioarele ei, nedependentă de interese economice – adesea de interese din afara UE -, esențială pentru salvgardarea valorilor europene, este într-o criză profundă. Este subfinanțată, este cazul presei românești din diaspora, este cazul și a presei românești și de acasă și în vecinătatea UE, în R. Moldova un singur post de TV face profit, restul toate sunt pe pierdere, asta înseamnă că sunt păstrate în viață de interese economice sau politice străine de independența presei.

În acest cadru financiar multianual de 7 ani va fi greu să redefinim prioritățile strategice, trebuie să căutăm anumite linii de finanțare de la care putem spori finanțarea față de dvs., ce putem face este de a finanța proiecte, ce nu se poate este a finanța funcționarea unui ziar, cheltuieli administrative, cheltuieli salariale.

Eu mă voi implica pentru a vedea cum putem spori alocările la linii deja existente, pentru a vedea cum putem aloca mai mulți bani pentru presa pro-europeană.

Până acum multe din proiectele pe care le-am finanțat, nu doar în presă, nu au servit neapărat  interesului general european, finanțăm de exemplu și partide politice europene eurosceptice, al căror scop definit este distrugerea Uniunii Europene, cât de absurd este acest lucru. Trebuie să sporim banii alocați pentru proiecte și cu prima ocazie când vom redefini prioritățile strategice, să permitem și finanțarea activității curente a presei libere proeuropene. Și în fața propagandei venite din est, venite dinspre Federația Rusă, trebuie să punem ceva care să contrabalanseze. Dacă nu, această presă incorectă, care nu este obiectivă, legată de anumite interese economice, politice din afara UE poate deveni chiar un risc sistemic pentru Uniunea Europeană. Este ceva de care factorii de decizie nu au fost conștienți în 2013. »

foto-3

De ce pare atât de greu să faci un proiect european? De multe ori o asociație, o organizație simplă, nu reușește niciodată, decât dacă se adresează unor firme care fac profit din redactarea de proiecte, firme de lobby, intermediari care câștigă foarte mult. De ce avem impresia asta? E adevărat? Nu se pot simplifica procedurile?

«E adevărat, și eu am sesizat această problemă și m-am apucat de lucru. De la începutul anului am coordonat în comisia pentru buget a PE un studiu care să evalueze costul accesării fondurilor europene. O primă versiune a acestui studiu mi-a fost prezentat astăzi (9 noiembrie – n.n.) în comisia pentru buget a PE de către cercetătorii pe care i-am angajat, și acest studiu spune următorul lucru: costul pentru  accesarea fondurilor europene este o barieră suficient de mare încât să descurajeze ong-uri, întreprinderi mici si adesea si mijlocii si tineri întreprinzători de al accesarea de fonduri europene.

Consecința este că nu mai accesează și consecința este că adesea și existența unor imm-uri este pusă sub semnul întrebării. În acest studiu avem câteva propuneri concrete de îmbunătățire a situației. Documentația necesară creditelor mici, până la 50.000 de euro, trebuie simplificată. Dacă ești o mare întreprindere și licitezi pentru un proiect de infrastructură de 50 de milioane de euro, poti angaja trei contabili și trei juriști să completeze documentele necesare, dar trei tineri întreprinzători care au o idee de afaceri nu pot face acest lucru.»

Cât la sută din fonduri merge în această direcție?

«La proiecte mari de infrastructură este de 0,5%, dar la companii mici adesea până la 20% și toți colegii din comisia pentru buget astăzi au fost de acord că e inacceptabil.»

Românii rezidenți în străinătate pot vota la europarlamentare pentru candidați din țările gazdă, la administrativele locale, dar nu pot vota pentru parlamentele țărilor unde locuiesc. Sunt cetățeni europeni nereprezentați politic în țara unde au ales să trăiască.

«În interiorul UE, de vreme ce mobilitatea trebuie să fie la ordinea zilei, cred că cetățeni membri ai UE care sunt rezidenți pe termen lung într-un alt stat al Uniunii Europene, trebuie să poată influența procesul politic în acel stat, la fel cum este și normal pentru oamenii politici din acel stat, să fie legitimați de toți cetățenii care trăiesc în statul respectiv pe termen lung, chiar dacă au altă cetățenie decât cetățenia statului în care ei trăiesc. Politica trebuie făcută pentru toți cei care sunt afectați, pentru că deciziile parlamentului unui stat afectează toți locuitorii care se află pe teritoriul acelui stat.»

Sorin Cehan

Cine sunt candidații partidelor care cer voturi în diaspora

 

Registrul electoral UMFLAT în diaspora: De la 10.000 de înscriși, a ajuns într-o zi la peste 600.000

 


ortelsettembre3

wink