Sari la conținut

Titus Corlăţean, victorie în comisia Juridică: «Acuzaţiile DNA sunt total nefundamentate». Ponta: Decizia CCR îl scoate din cauză

16/06/2016 09:05 - ACTUALIZAT 21/06/2023 10:41

Senatorii din Comisia juridică au avizat negativ, marți 14 iunie, cererea DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Titus Corlăţean, acuzat de abuz în serviciu în dosarul „Diaspora”. Raportul comisiei juridice are caracter de recomandare, decizia finală aparținând plenului, care se va reuni săptămâna viitoare.

În comisia juridică, cinci senatori au fost împotriva urmăririi penale, trei au fost pentru, iar unul s-a abţinut. Cel mai probabil votul Senatului va fi similar, iar Titus Corlățean își va păstra imunitatea.

Raportul comisiei juridice va ajunge în plen pe 21 iunie.

„Am un singur comentariu. Am prezentat în fața comisiei toate argumentele și datele pentru care eu am susținut faptul că suspiciunile rezonabile și acuzațiile DNA sunt total nefundamentate. Eu le-am respins cu argumente”, a spus Titus Corlățean după votul din comisie.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut Senatului României încuviințarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcția ministerială.

Titus Corlăţean, primul acuzat din Dosarul Diaspora. Liberalii jubilează: ”Luaţi-l şi pe Ponta”

Fostul ministru de externe este acuzat de DNA că ar fi organizat „discreţionar” secţiile de votare din străinătate, „obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte (Victor Ponta n.r.) ”. Prin aceste acţiuni, Corlăţean a determinat limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul la vot în diaspora, au precizat procurorii, fapt care a dus la „creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, au susținut procurorii.

Miercuri, 15 iunie, Curtea Constituţională a clarificat cum se poate urmări penal abuzul în serviciu: numai în cazul încălcării legii. CCR a afirmat miercuri că prin sintagma ”în mod defectuos” din articolele 246 şi din 297 din Codul penal n.r. se înţelege „prin încălcarea legii”.

Diferenţa este importantă. Până acum „modul defectuos” era interpretat de procurori în sens larg şi eventual subiectiv, acum abuzul în serviciu trebuie să aibă’ corespondent în codul penal.

Victor Ponta a declarat că prin această decizie, Corlăţean este exonerat de răspundere penală în Dosarul Diaspora, având în vedere că nu ar fi încălcat nicio lege.

”Discutând şi cu alţi jurişti experimentaţi am ajuns toţi la aceeaşi concluzie: decizia de azi a CCR e raţională şi echilibrată – nu opreşte în niciun fel lupta anticorupţie, dar limitează abuzurile produse prin analizele de oportunitate! Legalitatea e treaba magistraţilor – oportunitatea funcţionarului sau a omului politic care răspunde politic nu penal! Altfel totul se transformă în abuz şi orice faci (fără a încălca nicio lege) devine pasibil de interpretare după 1 an sau după 10 ani!”, a scris Ponta pe Facebook.

El a explicat ce înseamnă decizia în cazul lui Titus Corlăţean, acuzat de DNA de abuz în serviciu în dosarul Diaspora.

”Deci dacă ai încălcat cu buna ştiinţă o lege care spune ce trebuie să faci şi să nu faci – eşti pasibil de răspundere penală (dar trebuie arătată prevederea legală)! Dacă nu ai încălcat nicio lege, oportunitatea unei decizii administrative sau politice nu poate fi apreciată de un procuror! Punct.

Caz tipic – dosarul lui Titus Corlăţean! Nu scrie în nicio lege câte secţii de vot trebuie să fie în străinătate, putea legal să facă oricâte considera oportun (şi a făcut un număr identic ca în 2009, când nu a fost nicio problemă)! În final s-a dovedit că decizia a fost defectuoasa că au fost cozi în anumite secţii (ceea ce mi-a produs mie un prejudiciu pentru că am pierdut alegerile din această cauză). Corlăţean a răspuns politic prin demisie, dar nici nu a încălcat o lege, nici nu a avut vreo intenţie criminală (că mi-a făcut mie rău deşi evident că nu voia asta)! Clar şi simplu!”, a argumentat fostul preşedinte al PSD.

DNA dezgroapă dosarul votului din diaspora, Titus Corlățean audiat ca MARTOR

Teodor Meleşcanu a demisionat: „Cer scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a vota”

Criza votului diasporei / Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a demisonat: «Nu accept ca MAE să încalce legea»