lebaraz
web-romania02_726x88

Viața îngrozitoare a românilor în Germania: „Când aud că sunt român, îmi arată ușa. Mi-au spus clar că nu ne vor“

Din păcate ne confruntăm din ce în ce mai des cu probleme de discriminare a românilor. Ceea ce este foarte grav, după părerea mea, este că are loc şi in cadrul instituţiilor” – Sevghin Mayr, președinta Societății germano-română pentru integrare și migrație – SGRIM e. V

Sunt multe abuzuri care se fac, tocmai pe această lipsă de informare și de necunoaștere a limbii germane“, arată avocata Maria Burlăcioiu.

Alexandru, absolvent de Politehnică, a venit în Germania sperând la o viață mai bună pentru soția sa și cei doi copilași ai lor, cărora de un an le tot promite că îi va aduce și pe ei aici, însă nu reusește.

Tânărul a fost unul dintre românii prezenți la întâlnirile Jour-fixe organizate de Societatea germano-română pentru integrare și migrație – SGRIM e. V, iar atât el, cât și ceilalți români, au avut cam același mesaj: suntem discriminaţi în toate domeniile!

Nu mai facem față celor care ne trimit e-mail-uri sau mesaje pe Facebook”

Societatea Germano-Română pentru Integrare și Migrație – SGRIM e.V. a organizat încă o întâlnire din seria Jour-fixe, unde românii au posibilitatea să adreseze direct întrebări specialiștilor, iar Ziarul Românesc a fost prezent prin reprezentanții săi.

Întâlnirea, la care invitat special a fost avocata Maria Burlăcioiu, a avut loc , la sediul AWO din Manchen – Centrul de consiliere pentru migrație și muncă.

Paradoxal, dacă pe Facebook, pe paginile comunităților de români, e plin de întrebări la diferitele probleme cu care conaționalii noștri se confruntă, iar răspunsurile primite sunt de cele mai multe ori incorecte sau incomplete, când se organizează astfel de întâlniri cu scopul de a le oferi consiliere, sfaturi și recomandări avizate, nu e înghesuială.

„Organizăm astfel de întâlniri regulate, pentru că este o necesitate acută de informaţii şi ajutor în integrare. Uneori nu facem față celor care ne trimit e-mail-uri sau mesaje pe Facebook, cerându-ne ajutor la rezolvarea problemelor pe care le întâmpină aici, în Germania. Acesta este motivul pentru care am decis ca o dată, uneori și de două ori pe lună, să organizăm întâlniri unde fiecare poate să discute direct cu noi sau cu specialiștii pe care îi invităm regulat. Consilierea este gratuită, iar noi facem acest lucru pe bază de voluntariat“, explică Sevghin Mayr, președinta SGRIM e. V

La ultima întrunire Jour-fixe s-a discutat aproape două ore. După prelegerea ţinută de avocata Maria Burlăcioiu pe teme de dreptul muncii german s-au pus întrebări, s-au primit răspunsuri, iar unele cazuri, mai dificile, au fost preluate direct de SGRIM, voluntarii asociației urmând să intermedieze legătura cu instituţiile avizate, pentru a le găsi rezolvare.

Problemele celor prezenți: de la probleme cu locuința luată în chirie la ani de muncă dispăruți” din calculul pensiei

Au fost prezente în jur de 15 persoane, alături de voluntarii SGRIM, președinta asociației, Sevghin Mayr, și avocatul invitat Maria Burlăcioiu.

Avocat Maria Burlăcioiu, invitat special

Decanul de vârstă al celor prezenți, un bărbat ieșit la pensie după 24 de ani de muncă în România si alți 21 de ani în Germania, a venit să-și însoțească sora, pentru a cere sfaturi vizavi de o problemă pe care o are aceasta. Pensionarul a povestit că a ajuns în Germania în anii ’90, pentru că fiul său era grav bolnav și singura șansă a acestuia era să fie tratat la o clinică nemțească. A rămas în Germania, iar astăzi, după alte două decenii de muncă în această țară, are o pensie cumulată de aproximativ 820 de euro, locuind într-o locuință socială a cărei chirie ajunge la circa 300 de euro.  „Mă descurc, mulțumesc lui D-zeu. Vreau doar un sfat să le dau tuturor românilor care vin aici: Să învețe limba germană, pentru că mulți stau din cauza limbii pe locuri de muncă prost plătite“.

D-na Popescu a absolvit o facultate de contabilitate în România, dar ca mulți alții a ales drumul străinătății. A lucrat ca asistentă medicală, iar în prezent face un curs și practică la un cabinet de avocatură. Problema ei: i-au „dispărut” din calculul pensiei 5 ani de muncă în Germania, însă din fericire, ajutată de cei de la SGRIM, a aflat unde să se adreseze și ce trebuie să facă pentru a repara greșeala birocratică.

Camelia (33 de ani) are și ea studii superioare făcute în România, iar în Germania, unde se află de mai mulți ani, a făcut o recalificare și a lucrat o perioadă ca asistentă medicală. Însărcinată, aproape de termenul de 9 luni, Camelia are o mare problemă: proprietarul vrea să o scoată din casă pe ea și pe soțul ei.

Anda, o tânără din Landshut, a venit în Germania de aproximativ doi ani, după ce a lucrat ca asistentă socială în cadrul primăriei Timişoara. Astăzi, este asistentă socială la Caritas și a venit să afle cât mai multe informații despre cum pot fi rezolvate problemele care apar de multe ori în procesul de integrare.

Ovidiu a venit în Germania în ’88, cu părinții, după ce a absolvit Liceul German din București. A făcut studii în Germania și și-a manifestat dorința de a se implica în activitățile de voluntariat ale SGRIM. La rândul său, se confruntă și el cu o problemă: încearcă să își găsească un loc de muncă pe măsura pregătirii sale.

A căzut pe șantier, dar nu a fost declarat accident de muncă, după care l-au concediat

La discuții s-au mai aflat Laura Cozma și Maria Le-Steiner, asistente sociale în cadrul AWO, dar și membre în conducerea SGRIM, ambele cu o bogată experiență în domeniul integrării sociale a românilor veniți în Germania, dar și Ioana Bădeliță, aceasta din urmă o tânără din Iași care și-a deschis un birou de sprijin de integrare pentru românii din zona München.

Cazul despre care s-a vorbit cel mai mult a fost cel al unui bărbat care a venit anul trecut în Germania, la muncă, și a suferit un accident de muncă pe șantier. „M-au dus mai întâi la locul unde eram cazat și abia după vreo trei ore la spital. Ulterior, am aflat că nu a fost declarat accident de muncă, iar după ce am fost operat și am ieșit din spital, m-am trezit dat afară din locuință și de la serviciu. Nici nu vor să mă plătească pentru lunile în care am lucrat“, arată cel în cauză.

Neștiind limba germană, ajuns fără asigurare de sănătate şi fără a fi înregistrat în evidenţa populaţiei, bărbatul a dat dintr-un necaz într-altul, iar acum cei de la SGRIM încearcă să găsească o cale de rezolvare.

„E prima data cand cineva mă ajută necondiţionat. Aici la SGRIM am întâlnit oameni cu suflet şi care ştiu ce trebuie făcut”, a precizat cel în cauză.

Din păcate sunt destul de mulți români care ajung în astfel de situații. Aș putea scrie o carte cu problemele tuturor care m-au contactat. De multe ori, unii sunt chiar de vină pentru problemele pe care le au. Pentru că în primul rând nu se informează şi automat nu îşi cunosc drepturile şi obligaţiile şi în al doilea rând nu învaţă măcar puţin limba germană. Am avut multe cazuri când oamenii au semnat documente scrise în germană, fără să știe exact ce era scris pe acele hârtii. Sunt multe abuzuri care se fac, tocmai pe această lipsă de informare şi de necunoaştere a limbii germane“, a explicat avocata Maria Burlăcioiu.

„Și de la bancă m-au dat afară. Că nu vorbesc germana“

Alexandru a ajuns puțin mai târziu. A venit tocmai de la Rosenheim, după ce a găsit pe Facebook anunțul cu întâlnirea organizată de SGRIM.

Absolvent de Politehnică, a venit în Germania sperând la o viață mai bună pentru soția și cei doi copii ai lor. Le-a promis că îi va aduce curând la el, dar a trecut aproape un an si nu a reușit. Lucrează ca distribuitor de pachete momentan, dar nu e mulțumit. De luni bune  încearcă să-și caute o locuință, dar, in orașul situat la aproximativ 70 de kilometri de München, a primit numai refuzuri.

„Cu banii în buzunar nu reușesc să găsesc o locuință. Când aud că sunt român îmi arată ușa. Unde am mai sunat, mi-au spus clar că nu vor români. Doamne, ce au banii mei? La fel muncesc și eu ca orice om, plăteam tot ce îmi cereau. Și de la bancă m-au dat afară. Că nu vorbesc germana. Am venit cu un traducător, mi-au spus că nu pot să stea de vorbă cu mine prin traducător“, povestește Alexandru. Stă într-o cameră închiriată, dar proprietarul l-a amenințat deja că îl dă afară dacă își aduce soția. „Nu știu ce să mai fac”, oftează tânărul.

A primit în schimb numere de telefon ale unor angajatori care caută personal și date de contact ale altor români din zona Rosenheim, care ar putea să îl ajute să-și găsească o locuință.

  • Trebuie să avem un lobby puternic pentru români şi să ne lepădăm odată de resemnarea mioritică”

Sevghin Mayr, președinta SGRIM e. V

În cele aproape două ore ale întâlnirii Jour-fixe s-au adus în discuție numeroase subiecte: înregistrarea în evidenţa populaţiei (Anmeldung), asigurarea de sănătate, dreptul la un contract de muncă în scris, recunoașterea diplomelor, sistemul de protecție socială în Germania, accesul la ajutoarele sociale etc..

Din păcate ne confruntăm din ce în ce mai des cu probleme de discriminare a românilor. Ceea ce este foarte grav, după părerea mea, este că are loc şi in cadrul instituţiilor. Discriminarea instituţională este, uneori, greu de depistat şi de dovedit. Românii, şi nu numai ei, primesc mai greu o locuinţă şi ajutoare sociale, sunt refuzaţi la Arbeitsagentur sau li se dau foarte uşor sancţiuni sau penalizări. Angajaţii acestor instituţii acţionează şi subiectiv, fără îndoială, şi când trebuie să pună în practică legea o aleg pe cea mai aspră. În plus, legile se înnăspresc şi ele pe zi ce trece în detrimentul românilor. Asta înseamnă pentru noi că trebuie să avem un lobby puternic pentru români şi să ne lepădăm odată de resemnarea mioritică”, a conchis Sevghin Mayr, președinta SGRIM e. V.

Sergiu RUSU/ München

Consiliere și informații utile pentru români la întâlnirile regulate „Jour fixe”, față în față cu specialiștii SGRIM e.V.

«Românii nu sunt doar cei din stirile negative din presa germană. Suntem peste 500.000 în toata Germania»

 

 


ortelsettembre3

wink