Premierul Dacian Cioloș a participat eduminică, 15 mai la Reuniunea anuală a șvabilor bănățeni de la Ulm, în landul Baden-Württemberg. La această reuniune, Dacian Cioloş le-a garantat şvabilor care încă mai au proprietăţi de recuperat în România, că le vor primi înapoi. Pentru operativitate, s-a infiinţat o comisie la Ambasada de la Berlin, sub directa supraveghere a ambasadorului Emil Hurezeanu, care se va ocupa de centralizarea cererilor şi transmiterea către autoritatea competentă!
„Sunt onorat să particip la această ediție a Reuniunii anuale a șvabilor bănățeni, aflată sub semnul aniversării a 300 de ani de istorie a prezenței comunității dumneavoastră în Banat. Sunt cu atât mai onorat cu cât mi s-a comunicat că prin prezența mea aici marchez prima participare a unui premier român la această sărbătoare.
Prin prezența mea aici alături de dumneavoastră am dorit să marchez interesul şi angajamentul Guvernului României pentru dumneavoastră şi aprecierea noastră pentru contribuţia saşilor și șvabilor la dezvoltarea României și a relaţiei româno-germane. (…) Sunteţi, în fapt, puntea de legătură între România şi Germania.”, a afirmat Cioloş în discursul ţinut la Ulm.
Premierul a vorbit apoi de repararea nedreptăţilor suferite de etnicii germani din România în perioada totalitară, între care restituirea proprietaţilor luate de statul român comunist:
„Am fost încântat să constat efectele pozitive ale lucrărilor Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România, care au avut loc cu nici o lună în urmă, la Goslar. Proiectele concrete convenite în acest cadru contribuie la repararea nedreptăţilor suferite în perioada totalitară, conservarea identităţii şi la dezvoltarea economico-socială atât a etnicilor germani din România, cât şi a comunităţilor din care fac parte.
Guvernul a depus eforturi pentru a veni în întâmpinarea acestor chestiuni. Legea privind despăgubirile pentru cei deportaţi în Rusia a fost adoptată în 2013, de altfel, gest unic la nivelul statelor Uniunii Europene.
Astfel de proiecte sunt menite să păstreze vii memoria şi valorile germanilor din România. Ştiu că un alt aspect important pentru dumneavoastră este retrocedarea proprietăţilor. România este printre puţinele state care au adoptat o amplă politică de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate sau confiscate de regimul comunist. Desigur că pe lângă multiplele cazuri deja rezolvate, persistă şi unele cazuri dificile, care nu au fost încă soluţionate. Această moştenire din epoca totalitară nu a putut fi rezolvată în mod întru totul satisfăcător de niciun stat fost comunist, dar cred că România a depus eforturi substanţiale în acest sens şi continuă să o facă într-un ritm susţinut.
Am căutat şi am găsit o formulă prin care să fie facilitată interacţiunea dintre cetăţenii germani interesaţi şi autoritatea română de resort. Grație implicării active a domnului ambasador Emil Hurezeanu, cererile de restituiri nesoluționate sunt centralizate de către Ambasada României la Berlin și transmise autorității competente.”
După ce i-a invitat pe şvabii din Germania să contribuie, prin cunoştinţele lor, la dezvoltarea României, premierul i-a invitat pe şvabi să voteze:
„Pe cei care au păstrat cetățenia română, îi încurajez să participe la procesele electorale din țară și să utilizeze avantajele oferite de votul prin corespondență.”