Sari la conținut

Secretul succesului stă în modul în care vorbeşti. Există termeni pe care nu trebuie să-i foloseşti niciodată! Iată care sunt

15/02/2018 14:01 - ACTUALIZAT 21/06/2023 10:02

Modul în care vorbim nu numai că influențează opinia pe care ceilalți o au despre noi, ci poate afecta și modul nostru de a ne simți. Și astfel, dacă vrem să ne atingem cu succes obiectivele, este suficient să schimbăm un cuvânt cu un altul. Este ideea susținută de Bernard Roth, un profesor de inginerie de la Stanford University și director academic al Stanford’s Hasso Plattner Institute of Design, care în cartea ‘The Achievement Habit’ recomandă câteva trucuri lingvistice pentru a avea success, dintre care două sunt relatate de The Independent.

1. Înlocuiți ”dar” cu ”și”. Deseori suntem tentați să spunem fraze de tipul «Vreau să merg la cinema, dar trebuie să lucrez», însă potrivit lui Roth ar fi mai bine să spunem «Vreau să merg la cinema, și trebuie să lucrez». «Când folosim cuvântul ”și” – scrie profesorul – creăm un fel de conflict cu noi înșine, care în realitate nu există». În câteva cuvinte, este posibil atât să mergem la cinema cât și să lucrăm – trebuie doar să găsim o modalitate pentru a conjuga cele două lucruri, poate evitând să ne uităm la un film de 3 ore sau delegând altcuiva munca. Potrivit lui Roth, când încercăm să folosim cuvântul ”și” în locul lui ”dar” creierul nostru ia în considerare faptul că trebuie să înfrunte ambele situații.

2. Înlocuițitrebuie” cu ”vreau”. Pentru a reuși, Roth sugerează un exercițiu simplu: data viitoare când ajungeți să spuneți ”trebuie” încercați să utilizați ”vreau”. «Acest exercițiu este eficient pentru a face persoanele să înțeleagă că tot ceea ce fac în viață – chiar și lucruri care poate sunt neplăcute – este rezultatul alegerilor lor». Ca exemplu în acest sens, Roth îl aduce pe acela al unui student de-al său, obligat să se înscrie la un curs de matematică pentru a avea acces la un program de studii, deși ura această materie. Aceasta până când după ce a terminat un exercițiu a realizat că nu ar fi atât de rău să continue cursul: rezolvând exercițiul și-a dat seama că beneficiul pe care i-l aducea depășea de departe inconvenientul de a urmări lecțiile care nu-i plăceau. Ambele trucuri se bazează pe o componentă fundamentală a problem solving, numită ”design thinking”. Adoptarea acestei strategii – asigură Roth – constituie o provocare pentru modelul nostru de gândire (deseori automat) și ne permite să vedem lucrurile așa cum sunt în realitate.

«Așa am făcut carieră în Germania» Fără să știe limba, fără să cunoască pe nimeni, a reușit imposibilul